.

luni, 2 august 2010

Despre morţi numai de bine

Presimt că o să fiu cel puţin disecată pentru ceea ce urmează să spun, dar... Treacă de la mine. Să purcedem deci, pentru că e un subiect puţin mai delicat, ceva mai sensibil, total de păr zburlitor:

Când aud pe cutare că se-nfoaie-n pene, îşi scoate pieptul înainte şi nu-şi mai încape în piele de mândrie spunând "Brâncuşi, Cioran, Eliade, Ionescu au fost români" şi-apoi se enervează subit "şi străinii ăia nu vor să ni-i dea înapoi şi se mândresc cu ei", ridic nedumerită o sprânceană.

1. Ok, au fost români. Adică da, s-au născut aici. Da, probabil împărţim acelaşi sânge daco-romano-ruso-germano-maghiaro-tătaro-turco-român. Aşa, şi? Ce merit ai tu, cutare care ai învăţat despre ei la şcoală, pentru ceea ce au realizat ei, pe spinarea lor proprie şi personală. E cam aceeaşi chestie ca şi cum un americam s-ar da rotund că el şi Bill Gates au aceeaşi naţionalitate. Nu eşti cu nimic implicat în succesul omului ăluia, faptul că au ajuns faimoşi şi au avut talent cu carul nu se răsfrânge în mod miraculos şi asupra ta, faptul că împărţiţi aceeaşi naţionalitate nu te face pe tine, personal, nici mai deştept, nici mai cunoscut.

Nu, dom'le, că vezi tu, că faţă în faţă cu un străin, românul se va simţi dator să sublinieze "român ca Brâncuşi". Expandat deodată, umflat în pene, rotund de atâta mândrie naţională. Aşa, şi? Ce dacă împărţiţi aceleaşi rădăcini? Ce dacă aţi crescut pe aceleaşi plaiuri mioritice? Nu aţi fost nici fraţi de sânge, nici fraţi de cruce. Da, e şmecher să spui ce multe talente a dat România, dar n-ar fi mai şmecher să ai tu cu ce te lăuda, să ai tu bucata ta de talent, de sclipire de geniu, şi să nu mai fii nevoit să te foloseşti de renumele altcuiva?

Da, clar au fost multe personalităţi de aici, din patria mamă, care au dat puţin pe spate cultura universală. Dar, atât timp cât tu eşti un cutare, fără aspiraţii nobile, care nu te gândeşti decât cum să ajungi mai repede la telenovela de la ora 6, ce rost are să scoţi ochii altora cu ce tari au fost înaintaşii tăi?

2. Străinii ăia care nu vor să ni-i dea înapoi, nu au oare ca motiv faptul că le-au dat şansa să ajungă cunoscuţi? Nu i-au apreciat şi sprijinit mai mult decât patria mumă care le-a dat un şut delicat în partea dorsală şi i-a lăsat să se descurce singuri? Da, sunt români pentru că s-au născut aici, dar recunoaşterea internaţională, au găsit-o oriunde în altă parte.
Şi de ce să ţinem cu dinţii de ei după ce au ajuns undeva sus, dacă atât timp cât i-am avut nu prea i-am băgat în seamă?
Nu, frate, lasă-i să fie ai locurilor pe care le-au ales să fie pentru ei "acasă". Lasă-i să fie universali, nelegaţi cu forţa de ceva ce se cheamă "sânge". Lasă-i să fie pe cât de universali şi-au dorit.

Cât despre burzuluiala specifică, cum că francezii nu ni-l dau pe Brâncuşi... Săracu'i mort. Cred că dacă se gândea că unii sunt în stare să se bată pentru el după moarte, s-ar fi aşezat la taclale cu Ionescu şi Cioran - da, ştiu diferenţele de ani, dar ce contează, s-au întâlnit undeva, la un pahar de ceva, după ce au murit - şi-ar fi rescris un epitaf care să-i universalizeze, nu să-i ştampileze ca români get-beget. Părerea mea.

23 comentarii:

  1. Destul de interesant punct de vedere, plus ca sunt de acord. Daca si-ar fi dorit sa traiasca aici, in Romanica, ar fi trait si-ar fi si murit aici. Daca sunt acolo, atunci sunt la fel de mult ai nostri, cat si ai lor. E la mintea oricui, fara sa-i cunoasca. Dar noi ne mandrim cu ce am avut, ca, in prezent, suntem cam saracuti. Scriitorilor le place sa faca politica mai mult decat sa scrie si sa scoata capodopere ca Eliade sau ca Brancusi sau ca Cioran sau ca... multi altii.

    RăspundețiȘtergere
  2. ... sunt curios ce zic cei care cred în reîncarnare, despre asta :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Camelia, pentru postul asta nu pot sa iti spun decat atat: MULTUMESC DIN SUFLET! asta incerc sa le spun si eu tuturor:
    -patria muma te f*** de cate ori are ocazia
    -meritul tau de telenovelist(vorba ta, Cami) care te lauzi ca esti "roman ca si X, Y sau Z" nu exista! N-ai niciun drept pe faza asta. Ei au avut nesansa sa se nasca aici doar. tu stai dracu' in banca ta!
    -aproape toti marii romani s-au dus undeva, aiurea in lume, pentru ca aripile lor sa se poata desface.

    RăspundețiȘtergere
  4. Naţionalismul sau patriotismul mi se par cele mai stupide sentimente; aşa că sunt de acord cu tine în linii mari. Se mai poate pune problemă că cei care totuşi au rămas, şi au făcut treabă, totuşi nu şi-au văzut meritele apreciate la adevărata valoare, deci faza e cu dus şi întors (la capitolul ăsta cu plecatul). Oricum cei pe care i-ai menţionat au trăit mai puţin în românia decât în străinătate, aşa că nu-s doar români şi foarte bine că i-au adoptat!

    RăspundețiȘtergere
  5. poi, e ca la fotbal, te-ai nascut in tei, tii cu dinamo, te-ai nascut in ghencea steaua scrie pe fularu-tzi, iar jucatorii cu care tzii sunt cei mai tari... suntem fiinte sociale, avem nevoie de un grup si sa ni se recunoasca pe cat posibil apartenentza, iar chestia asta este exploatata la maximum de catre leadership... nu-i de gluma, am vazut-o eu insumi, revolutia m-a prins in bucuresti, militar in termen, si am avut ocazia sa aud in gura oamenilor simpli si transfigurati de "maretzia" momentului nume ca BRANCUSI, CIORAN, ENESCU... fara sa fie in stare sa vada ceea ce okii unui militar de numai noo'jpe ani reusheau sa descifreze, si anume ca inotam intr-un bazin de doi pe doi spunandu-ni-se ca-i ditamai oceanu'...
    Acest organism mare si tampit denumit societate are nevoie de aceste ingrediente, as zice ca e insetat de asta, vor sa auda ca au si ei jucatori de clasa pe teren... cei care ne conduc, oricare vor fi ei, prin maimutzele platite din "independentele" "organe" de "cultura" vor face valva prin toate mijloacele, si nu o fac degeaba, chiar prinde...

    RăspundețiȘtergere
  6. @QED - sunt convinsa ca exista si acum oameni care ar putea - de exemplu - sa scrie bine; problema e ca se merge pe "reteta universala" de scris. or aia a cam expirat de ceva timp...

    RăspundețiȘtergere
  7. @S - or sa zica doar ca Cioran, Brancusi si Ionescu si-au luat o pauza de la reincarnat, ca sa bea o cafea buna:D

    RăspundețiȘtergere
  8. @Alexiuss - ca sa ma folosesc de un cliseu, nu e patria, e cei care stau in ea care prind orice moment pt a-si bate joc...
    Plus ca faza ne mandrim cu cei care au reusit, imi aduce aminte de momentele cand eram mici, si se trezea cate unu' care sa se laude : "tu stii ce e frati'meu, ma?":-??

    RăspundețiȘtergere
  9. @Bogdan - nu cred ca-s stupide; doar ca nu le intelegem si nici nu le aplicam noi cum ar trebui...

    RăspundețiȘtergere
  10. @deus_pax - inteleg ca se incearca o manipulare; dar e una al naibii de reusita de prinde la majoritatea populatiei:(

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu asta susţin, poate să fie vorba de orice ţară. Patriotismul ori se bazează pe fanatism ori pe sentimentalisme ieftine şi de prost gust!

    RăspundețiȘtergere
  12. iti dai seama ca sunt vecin cu Calistrat Hogas? Adica ce "roman precum Hogas", eu chiar as fi putut iesi la o bere cu el... e drept, "conasul nu mai e acasa de mult".
    asta imi aminteste de o intamplare:
    in fata casei lui C.Hogas se invartea un tigan intr-o dimineata. Casa e frumos aranjata si o femeie matura pe veranda.
    "Conasul e acasa, domnita?" intreba tiganul
    "Nu mai e de mult acasa" raspunse uimita femeia.
    "Apoi sa vin maine mai de dimineata, poate il prind. Bag seamam ca i-a ruginit burlanul de scurgere si am eu unul potrivit pentru domnia sa."
    ...

    RăspundețiȘtergere
  13. binenteles, nu era neaparat nevoie sa adaug, se vede de la distanta - un articol excelent!

    RăspundețiȘtergere
  14. @Bogdan - mey, si eu ma zburlesc la anumite faze, cand vine vorba de "patriotism". Dar nu-l intelege ca pe dragostea aia spumoasa si siropoasa din poeziile patriotice:))

    RăspundețiȘtergere
  15. @tu26dor - ms, ms:)

    pai, tu esti vecin cu Hogas, da'-ti dai seama ca s-a nascut la o azvarlitura de bat de orasul meu? Acu' ar trebui sa ne certam pe cine e mai "hogasan" dintre noi:))))

    RăspundețiȘtergere
  16. @ Cami, prin 1995, când Emil Cioran a murit, "speranta" multora de acum, Adrian Nastase, a scos urmatoarea enormitate: "Daca Cioran ar fi avut bunul simt sa nu ne vorbeasca de urât, ne-am fi simtit si noi sa-i depunem o coroana de flori". Citatul e aproximativ, dar cam asta e tema, in mare.

    Vezi dara, e de-al nostru (Cioran adica), e român si ne mândrim cu el, dar sa faca bine sa-si vada de treaba.....

    RăspundețiȘtergere
  17. adevarul e ca el s-a nascut aproape de noi. ce onoare pe dansul sa ne aiba vecini :))))

    RăspundețiȘtergere
  18. @Dragos FRD - uite, pe asta n-o stiam. dar sunt intre ras pe burta si plans de ciuda ca cineva poate sa scoata o asemenea enormitate, si sa mai fie si "noua speranta" pe deasupra...

    RăspundețiȘtergere
  19. @tu26dor - ar trebui sa multumeasca cerului in fiecare zi pentru un asemenea noroc;))

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger