.

sâmbătă, 19 februarie 2011

Biblia cu dileme - p.1

Că m-a speriat Apocalipsa am recunoscut-o, şi-o susţin. Apocalipsa aia din carte, adică. Pentru că am avut şi eu, chiar dacă puţini vor crede asta, perioada mea religioasă. Aia în care credeam cu tărie în rai, şi-n iad, şi-am citit şi Biblia, şi vieţile sfinţilor, şi cărţi de rugăciuni mai vechi decât vechimea însăşi; ba chiar am avut şi-un cult pentru icoane. Frate, cu cât erau mai chinuite, cu atât îmi plăceau mai mult; şi-aş fi stat ore-n şir să le privesc, să mă gândesc ce poveste stă în spatele lor, să-mi doresc să fi trăit atunci. Şi-apoi am împlinit vreo 9 ani, şi mi-a trecut.

Bine, recunosc că mă fascinează în continuare Isus-ul lui Zeffirelli şi diavolul lui Mel Gibson - cred că am mai spus asta pe undeva - dar perioada mea maniaco-religioasă a dispărut demult. Evident că după ăia 9 ani multe chestii au început să se bată cap în cap. Şi-aşa au apărut dilemele. Şi-o luăm cu începutul:

Trecem rapid peste Adam şi Eva care cică au făcut copii în draci; atât de mulţi încât au suprapopulat planeta. Şi peste faptul că din ei au reuşit în mod miraculos să iasă şi albi, şi negri, şi piei-roşii, şi asiatici, şi o groază de alte culori, de m-am întrebat la un moment dat dacă nu carecumva cei doi iniţiali aveau culoarea curcubeului. Că de călcat strâmb nu poate fi vorba, din moment ce erau singuri singurei...

Da' cu potopu'? Cu potopu' cum a fost? Şmecher tare Noe ăla de-a proiectat ditai arca şi marinar fără pereche de a ţinut-o la suprafaţă atâta timp. Era mai ceva ca Ahab. Da' câtă răbdare, câtă ştiinţă, cât timp liber de-a reuşit să adune câte o pereche din fiecare vietate, şi să le conducă cuminţi pe arcă. Avea şi cuşti? Normal că avea! Cuşti separate, cu trocuţe cu mâncare şi apă, să se simtă oaspeţii ca acasă, ba chiar seara probabil aveau şi program artistic, spre bucuria şi încântarea puilor care, indubitabil, n-au întârziat să apară. Problema e, cum a reuşit semeţul Noe să-şi dea seama de sexul fiecărei vieţuitoare? Adică, bagă cineva mâna-n foc că a ales parte feminină şi parte masculină pentru toţi? Da' la melci cum şi-a dat seama? Şi clar la elefanţi a avut mult de lucru, nu pentru că n-ar fi putut ghici, ci pentru că elefanţii sunt mai căpoşi din fire, şi clar a avut o discuţie filozofică cu ei înainte de a-i urca pe vas. Vas spun? Păi, sincer, cred că a fost o întreagă flotă, da' Biblia nu spune nimic de alte bărci, deci clar tre' să fi fost una singură...

Şi cică dinozaurii au murit din cauza potopului sus-menţionat. Ei, acu' oi fi eu cu capul, da' nu ţin minte să fi văzut vreun dinozaur în Biblie. Asta înseamnă că Noe n-a salvat decât animalele care-i erau cunoscute; şi-atunci pinguinii cum au supravieţuit? Da' urşii polari? Şi cangurii? Ăia tre' să fi urcat clandestin în arcă, pentru că nu ştiu să fi văzut nici Noe, nici Moise şi nu, nici măcar David vreun cangur în carne şi oase. Greu, greu de tot.

Dup-aia vine faza aia conform căreia bărbat plus femeie egal exclusiv copii. Şi da, doar bărbat şi femeie; orice altă combinaţie e menită pierii din start. Adică, iadul te aşteaptă, dragă Camelia. AAAA!!! Mi se zburleşte codiţa. E în colţuri. Şi nu, nici nu mai zic nimic despre păcatul cel negru şi fără de scăpare al gay-tudinii; da' faza cu exclusiv pentru procreere? Păi, e ceva de genul ai procreat, poţi să te aşezi linişti pe canapea, să aştepţi să ţi se deznoade venele. Nu mai poţi procrea? Coliva, popa şi locul de veci. Cam asta a fost tot. Scopul şi idealul în viaţa creştină sunt minunatele mlădiţe ce vor creşte-n urma ta. Ei, nu zău? Să mori tu? Şi dacă mie nu-mi pasă de minunatele mlădiţe? Şi dacă mă doare fix doi metri mai în faţă de ce va fi peste 100 de ani? Păi, din nou, iadul te aşteaptă.

Iadul ăla în care te vei întâlni cu musulmani, şi budişti, şi atei, şi cu toţi cei care nu sunt drept creştini şi botezaţi în religia cea veşnică şi adevărată. Pe bune? Promiţi? În cazul ăsta va fi o petrecere pe cinste. Shot după shot, după narghilea, după dansuri din buric, după manevre de control al respiraţiei, ca să poţi bea mai abitir. Daps, sună bine iadul ăsta. Da fereşte-te tu, copil ce crezi în îngeraşi cu harpă, de iadul ăsta, pentru că şi se va cere la intrare permis şi cu inocenţa din dotare n-ai nici o şansă. Tre' să fii câtuşi de puţin "corupt", aşa că ia-ţi adio de la narghilea, şi de la desfătările păcătoase. Iadul nu-i de tine.

Başca faza ailaltă: ce mai tre' să se fi speriat sfinţii când l-au văzut pe Neil Armstrong trecând cu nava lui direct pe lângă norişorii lor, şi punând piciorul pe lună. Sau n-a trecut prin rai în drum? L-a ocolit cu graţie, pentru că era pământ interzis? Mă rog, nori interzişi? Oricum, nu cred că le-a picat tocmai bine, şi-au avut ce discuta săptămâni în şir la un pocal de... ce beau sfinţii. Apropo, sfinţii beau? Nuu, că ar însemna că se dedau la cele lumeşti. Deci le e sete o eterninate, nu?

Evident că nu sunt singurele dileme. Mai am destule în trăistuţa fermecată, dar le las pe altădată. Nu de alta, da' am programul încărcat cu chestii menite să mă arunce direct în iad. Iadul ăla cool.

Pân' la următoarea dilemă, la bună vedere!

26 comentarii:

  1. waaaa...:(( vreau și io acolo!!! mă bagi și pe mine, pe șestache, pe ușa din spate? pleaaaase...:D sau, mai sigur ar fi să lucrez puțin la partea cu "coruperea"...:)))

    RăspundețiȘtergere
  2. @Inache - nu se intră cu pile:)) tre' să-ţi perfecţionezi coruperea;)))

    RăspundețiȘtergere
  3. @Cati - întrebarea e: cine ni le rezolvă???

    RăspundețiȘtergere
  4. beeiii, stai așa...cum adică să-mi perfecționez coruperea?!? :| în postare ai scris "tre' să fii câtuşi de puţin corupt"... cu alte cuvinte, mă gândeam că tre' să mă las "coruptă"...:)))

    RăspundețiȘtergere
  5. http://www.thethinkingatheist.com/refuting_the_bible.html

    am mai șeruit asta? sunt pe repeat? sper că nu. și chiar dacă da, tot e cel mai tare :P

    RăspundețiȘtergere
  6. Acum, observ că ai niscaiva dileme, Camelia.
    Mai întâi, nu există nicăieri în Biblie vreo afirmație că respectivele texte sunt cuvântul lui Dumnezeu. NICĂIERI. Apoi, dacă spui că ai citit Biblia, probabil îți amintești că erau două povești despre facerea omului; una cu Adam și Eva și cealaltă care spune că "Dumnezeu a creat omul." Nu spune însă și câți oameni a creat.
    Acum, legat de Noe și potop; aici se pare că avem de-a face cu un mit preluat de evrei din Epopeea lui Ghilgameș. Există însă și varianta ca povestea să conțină ceva adevăr și să se refere la un potop local, din zona Orientului Apropiat. Însă, mai degrabă, acest capitol constituie o poveste cu scop moralizator. Totuși, ai exagerat la faza privind modul în care a ales Noe viețuitoarele, pentru că nu scrie nicăieri că le-a ales el personal. Acestea au fost trimise la Noe.
    Întreaga chestiune se învârte în jurul întrebării în ce măsură comunică Biblia informații infailibile în privința tuturor problemelor. Nu o face și nici nu afirmă asta pe undeva. După cum probabil știi, Biblia constituie o colecție de texte transmise inițial în mod oral și adunate ulterior într-un singur manuscris de către rabini. Literatura rabinică însumează mai multe texte care atestă disputele privind canonicitatea unor cărți biblice. A fost o întreagă dezbatere asupra cărților care meritau sau nu să intre în alcătuirea Scripturii. Unele au intrat, altele nu. Din ultima categorie fac parte și cele 14 cărți adăugate Vechiului Testament de creștinism.
    Biblia nu se critică pe baza unei simple citiri, trebuie studiată; trebuie citită și literatura conexă, precum Talmudul, Mișnahul, Filocalia etc. Este ușor să spui "uite ce zice Biblia! Câh! Nu-mi place!" Mai greu este să descifrezi ce spune cu adevărat.
    Am omis intenționat partea legată de minoritățile sexuale, deoarece nu doresc să intru, din nou, într-o polemică fără sfârșit.

    RăspundețiȘtergere
  7. @Inache - păi, ca să te laşi coruptă, tre' să ajungi măcar aproape de situaţiile cu pricina:)))

    RăspundețiȘtergere
  8. @IOana - pe ăsta nu:P deci, un nou site de studiat cu atenţie:)))

    RăspundețiȘtergere
  9. @ragnarslife - off... insişti să iei totul prea în serios:))

    fie... din punctul meu de vedere Vechiul Testament e literatură pură; frumos scrisă, dar literatură. Şi nu văd încă nici o religie care să se extindă şi să se bazeze pe Epopeea lui Ghilgameş...

    Clar multe sunt poveşti moralizatoare dar - şi aici vine DAR-ul - mie (personal) mi se pare cam tras de păr să văd persoane care se bat cu pumnul în piept că Noe chiar a făcut ditai arca şi că Moise a despărţit marea-n două:-?? În concluzie, mă amuz:D

    Părţile de "descifrat" le descifrează fiecare pe cont propriu; nu spun "câh" fără să fi citit destul. Spun :)) cu destule pagini în spate;)

    RăspundețiȘtergere
  10. aham...o să încerc să ajung cât mai aproape...:D o s-o caut chiar cu lumânarea...:)))

    RăspundețiȘtergere
  11. de fapt, în cazul ăsta, cred că doar gura-i de mine...:)

    RăspundețiȘtergere
  12. @Inache - dacă stau şi mă gândesc bine...da:))))

    RăspundețiȘtergere
  13. sau, poate o să am o revelație și o să mă surprind, eu pe mine...:))) și pe alții...=)))

    RăspundețiȘtergere
  14. Păi, data viitoare adaugă și tu o etichetă "pamflet", pentru conformitate. ;)

    RăspundețiȘtergere
  15. @Inache - dacă îţi apar stigmatele, poţi să intri în panică:)))

    RăspundețiȘtergere
  16. @ragnarslife - :)) nu-mi place cuvântul:P da', de obicei, ce nu e serios, e fun;))

    RăspundețiȘtergere
  17. Dumnezeu e susţinut de fapte reale, cum ar fi că un zombi evreu, care a fost propriul său tată, poate să te facă nemuritor, dacă îi mănânci carnea, îi bei sângele şi îi transmiţi telepatic că îl accepţi drept stăpân suprem, astfel el putând să scoată răul din tine, rău care e prezent acolo pentru că o femeie creată tot de el, din coasta unui bărbat, a fost convinsă de un şarpe vorbitor, să mănânge un măr dintr-un copac magic.

    Direct de aici. http://www.arhiblog.ro/2011/02/desigur-dumnezeu-e-dovedit-stiintific.html

    RăspundețiȘtergere
  18. @Mack - :)) nu mă pot lupta cu ştiinţa:))

    RăspundețiȘtergere
  19. Buna!
    Nu mai stiu daca am mai comentat vreodata aici sau nu, dar tot citesc blogul asta si vreau sa il aduc la zi... adica sa ajung eu la zi cu citirea. Azi nu m-am mai putut abtine :-) so here I go:

    Postul asta imi aduce aminte de o carte pe care o aveau ai mei inainte de revolutie, adanc ascunsa in biblioteca, ale carei ilustratii mi se pareau foarte tari.
    Textul e asta de aici: http://www.gebeleizis.org/bibliahazlie/vt/ (ma rog, p-acolo pe undeva e pdf-ul).

    Rock on, girl!

    ^:)^

    RăspundețiȘtergere
  20. @Ana - încă puţin şi recuperezi;)

    ohooo, asta-i pentru momentele în care am nevoie de un zâmbet literar. nu fusese interzisă la un moment dat?

    săru' mâna:P

    RăspundețiȘtergere
  21. Pai ba da, a fost, de ce crezi ca a fost deep-deep-deep (ei ma rog, nu chiar) ascunsa in biblioteca de acasa?
    Probabil ca era double whammy, ca era si despre religie si era si de la imperialisti :)) Ma amuzau foarte tare ilustratiile, mai ales la faze de genul "cand a luat Adam o muscatura din marul cunoasterii si a stiut deodata cata sare sa puna pe un ou fiert" sau bagatelizari din-astea :))
    Da' chiar, sa o caut cand ajung acasa...

    Iar cu evolutia cititului ...o sa te prinzi cand ajung la zi, ca (poate) o sa ma apuce comentatul la chestii mai noi :))

    RăspundețiȘtergere
  22. @Ana - ei, n-a fost chiar atât de bine ascunsă, din moment ce ai găsit-o; bineînţeles, mici fiind, aveam un simţ special pentru a găsi lucrurile interzise.

    stau cu bunghiul pe comentarii atunci:P

    RăspundețiȘtergere
  23. Eh, ma refeream ca era bine ascunsa fata de restul cartilor care erau foarte accesibile, ca doar deh, era incurajata culturalizarea.
    Si da, am gasit-o pentru ca tata avea niste dulapuri pline ochi cu tot felul de prostii care mi se pareau fascinante, de la chestii de pescuit, nailoane, carlige, fileu de ping-pong, carticele vechi de navigatie de la bunicul pe care nu l-am cunoscut, cutii cu monede de 1 ban (din-aia mici mici roscati, a fost editia de dinaintea "copeicilor" astora aurii pe care ni le mai dau la Cora), si *o groaza* de alte chestii (domino am zis? nici acum nu stiu cum se joaca). Doamne ma fascinau corpurile alea din biblioteca, imi pierdeam ore intregi scotocind pe acolo, pana sa vina ai mei de la serviciu si evident fara sa imi fac lectiile.

    Ups... a dat pe de laturi robinetul, sorry :-S

    RăspundețiȘtergere
  24. @Ana - mamăăă, ce-mi mai plăcea să scotocesc după diverse; la un moment dat, ştiam exact ce şi unde găsesc, da' tot scotoceam; de plăcere.
    şi le mai şi schimbam locul, le aranjam conform spiritului meu estetic, până se-ngrozea Bucur că nu mai găseşte nimic.
    robinet semi-închis:P

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger