.

joi, 27 decembrie 2012

Cum să găsești numărul oricui

Încă de pe vremea când aveam telefon din ăla, cu fir și disc, am învățat că, atunci când suni pe cineva, te recomanzi. De când cu telefoanele mobile, lucrurile au devenit mult mai simple. De obicei, cine te sună are un nume deja bine stabilit în agendă.
Asta nu înseamnă că, atunci când o sun pe bunică-mea, nu trebuie să mă recomand. Nu mă recunoaște după voce, trebuie să-mi spun numele clar și răspicat, CA-ME-LI-A și să adaug și-un atribut, ceva, gen ”nepoata ta” ca să-și dea seama cu cine vorbește. Pentru că n-o sun foarte des, și vrea să se asigure că nu visează.

Doamna mamă, pe de altă parte, când mă sună, de pe propriul ei telefon, direct pe propriul meu telefon, trebuie să se asigure că sunt eu cu adevărat. Adică n-o să-nceapă niciodată să vorbească până nu-mi verifică identitatea: Camelia? Și înnebunesc, pentru că e clar că-s eu. Propria mea mamă nu mă recunoaște din prima după voce și, să fim realiști, n-am o voce tocmai confundabilă. Plus că cine altcineva ar răspunde cu ”da, zi repede” și cu un ton atât de drăgăstos că nu-ți mai vine să suni și-a doua oară?

Și mă simt ca la școală, când se striga catalogul. De prea puține ori mi se spune pe numele-ntreg, și-atunci e, de obicei, de rău. Dar nu se-nvață să nu mă chinuie, tortureze, zgârie pe timpan cu întregul meu nume. Mai lipsește să-mi spună Camelia Bucur, și-atunci știu c-am feștelit-o.

Da` cum să mă suni, mă, pe telefonul meu, tu sunând, adică tu formând numărul, sau tu alegându-l din agendă, și să mă-ntrebi cine-i la telefon? ALLLLOOO, CIIINE-I? Și, cel mai probabil, cu-o voce de cioban, țipând în urechea mea.
Apropo, persoanele mai în vârstă încă își reglează volumul vocii în funcție de cât de departe e cel cu care vorbește. Dacă o sună pe vecina de la 3, o să vorbească normal. Dacă sună pe cineva din alt orș, o să țipe. Dacă vorbește peste ocean, deja și-a luat și megafonul alături. Să se AUDĂ!
Revenind, cu să mă suni să mă-ntrebi cine-s? Nu trebuia să te recomanzi, să spui pe cine cauți și, realizând că ai încurcat borcanele, să-ți ceri scuze și să-nchizi? Nuuu, vede că nu-i iese din prima, mai sună o dată, cu aceeași întrebare. The fuck?
Da` ce-i numărul meu, mă? Gara? Informațiile? 

Nu pricep unde s-a întâmplat hiba și de ce-s atât de căutată, da`știu că e grav. Pentru că simt cum mă simt violată de necunoscuți care mi-au confundat numărul și care nu vor să renunțe la el. I want my number back!

Pân` la următoarea dilemă, la bună vedere!



2 comentarii:

  1. Oooo,cand ma suna vreun necunoscut si ma-ntreaba "cine e acolo?" mai e cum mai e,dar cand aproape zilnic,ma suna o amica punand aceiasi intrebare imi vine sa urlu si ii dau tot felul de raspunsuri taioase.Tot ea se supara :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. poate are memorie de scurtă durată... adică, clar asta tre` să fie!

      Ștergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger