.

miercuri, 15 septembrie 2010

Origini nefolosite

Când eram mică am văzut că toţi se burzuluiesc teribil dacă le spui ceva de dulce despre mamă. Era de ajuns să le spui să se ducă la mama lor, şi îi vedeai cum se schimbă; instantaneu. Prima fază era cea cu înroşitul. De la albul imaculat al unui ten de blond, trecea la roziu, roşu, stacojiu. Ochii începeau să arunce săgeţi; ce, săgeţi e puţin spus. Aruncau suliţe de-a dreptul. Suliţe de foc, cu vârful înmuiat în otravă. Se expandau, se umflau în pene, ajungeau tripli faţă de gabaritul iniţial. Îşi pierdeau cuvintele, mai aveau puţin şi li se înodau lacrimile în barbă, vedeau roşu în faţa ochilor, deveneau taurii de la coridă. Frate, şi ce se mai ofticau! Dacă te plictiseai şi voiai show, era de ajuns să găseşti unu' din ăsta mai emotiv, şi să-i pomeneşti de mamă. Show garantat.

Am mai crescut, şi-am observat aceeaşi chestie la majoritatea adulţilor. Spun majoritatea, pentru că sunt şi unii, mai aşa, ca mine, care se amuză teribil. Adică, chestiile "de dulce" despre mamă nu sunt în carneţelul meu la chestiile care să mă afecteze teribil, care să mă termine pentru următoarele ore. Din punctul ăsta de vedere, mă amuză teribil "Yo mama". Înjurăturile despre mamă sunt atât de banale încât, dacă mi le arunci în faţă, una din două: ori mă pocneşte râsul, pentru că sunt spuse în glumă, ori mă lasă rece pentru că cel care le lansează se aşteaptă să mă expandez. E ca şi cum mi-ai oferi un pahar de apă; banal.

Ce nu pricep însă e asta: toate chestiile sunt apropo de mamă. Pasca mă-tii, paştele mă-tii, du-te-n mă-ta, morţii mă-tii, şi lista poate continua. Nimic legat de tată. Mi-am scormonit creierii cu atenţie, cu rigurozitate, ca atunci când mă pregăteam să fac ultramegareferatul, menit să dea pe spate proful din liceu. Nope, nimic. Nimic legat de tată. Nimic legat de originea patriarhală, nimic care să te trimită cu gândul la bărbatul care a cooperat la procreerea ta, de parcă taţii nici n-ar exista.

Şi mă gândesc aşa: ce a dus la excluderea totală a taţilor din repertoriul cuvintelor spuse la nervi? Ei sunt mai calmi, şi n-au vrut să se bage în jocul ăsta? Sunt mai puţin melodioşi atunci când vrei să vomiţi cuvinte? Nu au nici rimă, nici ritm? Nu pot fi scandaţi? Pentru că nu e faza doar de noi; peste tot mamele sunt subiectul expresiilor colorate.

Da, nu obişnuiesc să înjur. Nu-mi place. N-oi fi eu cea mai feminină persoană din lume, da' mi se pare de-a dreptul dizgraţios să vorbeşti ca un birjar. Da, la nervi mai îmi scapă şi mie câte una colorată. Nu foarte, de ajuns cât să mi se deblocheze compul, sau să se dezlege şiretul, sau să nu-mi mai roadă mâţa degetul de la picior în timp ce dorm liniştită. Da' atât. Cu lăbuţa pe inimă spun. Şi vreau să pricep. De ce doar de mame, şi de ce te-ai ataca când e pomenită? Adică, şi tu o pomeneşti; non-stop. Cu ce e diferită mama ta dacă o aduce în vorbă altcineva sau dacă o aduci tu? Cum funcţionează? Care sunt regulile? Există o listă cu ce poţi să spui, cu tonurile folosite, cu situaţiile în care poţi face caterincă şi alea în care vorbeşti de-a dreptul serios, cu persoanele care au voie şi cele care nu, unde-i lista asta, cu ce fel de carioci e scrisă, pe ce fel de hârtie, îi sunt alocate şi ei nişte table mari, de piatră, gen tablele legii mamelor, cine a iniţiat-o, cine o completează, cât de des, frazele învechite sunt scoase din uz, cine hotărăşte că sunt învechite, cum sunt anunţaţi toţi cei care le folosesc, primesc telefon sau sms, dacă n-au telefon, ce fac? Mă rog, întrebări din astea obişnuite pe care, presupun, şi le-a pus fiecare la un moment dat. Sau, dacă nu, aveţi la ce medita. Nu de alta, da' trece timpul mai repede, şi-n momentul ăsta, să treacă mai repede e tot ceea ce vreau.

În mod tradiţional, ar fi trebuit să închei cu o frază de dulce. Imaginaţi-vă c-am scris-o. Oricare dintre ele. Asta aşa, ca să fie mai "interactiv"...

24 comentarii:

  1. Dă-o-n p**da mă-sii de treabă, mi-a plăcut. :))

    RăspundețiȘtergere
  2. sa stii ca si pentru mine chestiile astea sunt niste dileme inexplicabile. =]

    RăspundețiȘtergere
  3. @Black Angel - şi eu de ce nu le ştiu?:-??

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma, recunosc ca asta e si punctul meu sensibil si-a fost de cand ma stiu: daca ma-njura cineva de mama, a incurcat-o :D Dar am motiv, sa zic asa: eu am pierdut-o pe a mea tare devreme, pe la vreo 5 ani...
    E o prostie poate, dar ma deranjeaza. In rest, ideea ta mi-a placut foarte mult, ai dreptate :)

    RăspundețiȘtergere
  5. @Teo Negura - :( tu măcar ai o explicaţie...

    dar de ce nimeni nu se ia de taţi?:)

    RăspundețiȘtergere
  6. n-am mai spus-o nimanui, dar nici pe mine nu ma afecteaza si in plus cred ca si tine ca e la fel de banal ca si un pahar cu apa :))

    si niciodata n-am inteles, de ce niste vorbe "dulci" te-ar enerva ca naiba...

    apropo de injuraturi... am una, colorata in toate culorile curcubeului, dar nu pot sa o spun aici :)) si nu e copiata. n-am mai auzit- la nimeni :P

    RăspundețiȘtergere
  7. @dreamr - pe mine mă amuză că au impresia că te lovesc teribil înjurând; no big deal:))

    hmm...un indiciu, ceva? :))

    RăspundețiȘtergere
  8. He, he, he, sunt nenumărate și cu tați. Loviți-ar tatăto curu tieptului (adică să io-mplânte feti-sii cât mai adânc), apăi ar mai și da-s grele de tăt că numa or crăpa prin casă de m-apuc să le-nșirui. :D

    RăspundețiȘtergere
  9. @Napocel - :)) io-te că la noi n-am auzit; iar asta de-ai spus-o tu, e prima dată când o aud:)))

    RăspundețiȘtergere
  10. No păi mai îs da mii rușine și frică, mă repet că s-or crăpa tăte prin casă. Îs multe cu tați și folsoite la greu-ncă. =))

    RăspundețiȘtergere
  11. @Napocel - hmm...cred că trebuia să petrec mai mult timp prin Cluj:))

    RăspundețiȘtergere
  12. No păi sunt de ale grele rău de tăt. Apăi pe la munte, prin Alba, pe aici, ai mamăăă. Și mă repet, sunt multe cu și despre tați vs fetele lor ce sunt folosite-ncă cu succes. =)))

    RăspundețiȘtergere
  13. @Napocel - înseamnă că moldovenii au o pasiune pentru mame:))

    RăspundețiȘtergere
  14. =)))) Hai că-ți mai zic una ce se spune unei femei. =)))))) Hâis-ar tatăto în vadra ta să se hâie azi și mâne!. =)) Să facă tatăs-o treaba mare-n gaura lu fată-sa. Vadră=găleată aici cu sensul știut. =)) ori în loc de vadră mai folosim hudă. =))))))))

    RăspundețiȘtergere
  15. @Napocel - :)) gata, m-am convins, nu-s discriminaţi taţii decât la noi:))

    RăspundețiȘtergere
  16. =)) apai io una o pot zice... dar nu stiu daca tre sa se enerveze tacsu, sau persoana careia i se zice injuratura
    "Proasta p... o fo la c.... matii" .(asta e una de se folosaste numa la tzara... adica vorba de tzaran prost) =))

    RăspundețiȘtergere
  17. ca indiciu as putea sa iti spun care e complementul circumstantial de loc dinaintea semnului exclamarii. si prepozitia daca e nevoie...

    RăspundețiȘtergere
  18. @Black Angel - :)) clar persoana căreia:))

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger