Cherchez la femme. Fără link

M-am cântărit zilele trecute și-am observat, într-adevăr, un kil în plus. Nu-i grav, în două zile îl dau jos. Dar sincer nu cred că un kil în plus m-a mărit într-atât, încât alții să nu mai încapă de fundul meu. Da, e problemă veche dar, de data asta, fundul meu pare să fie cât China, pentru că există unii care și noaptea se zvârcolesc de pe o parte pe alta de grija mea. Înțeleg grija de mine venită din partea persoanelor apropiate, nu din partea unora pe care, dacă-i văd pe stradă, posibil să nu-i recunosc.

Știi ce mișto e să stai lejer la un pahar de vorbă și, dintr-odată, să afli că ești subiectul fanteziei unora? Că Galațiul nu e așa de mare pe cât îl credeai și, chiar dacă discuțiile au fost duse departe, pe mal de mare sau la poale de munte, printr-un lanț ciudat am aflat și eu ce fac; de la alții. Și-am rămas uimită pentru că, ceea ce fac în imaginația altora, nu se pupă deloc cu ce știu eu că fac. Sau cei care sunt pe lângă mine.

Și cică trăiesc într-un cerc puțin promiscuu, în care-s cuplată cu o prietenă bună, în care facem posibil orgii în câte 5-6, sex fără măsură, că toată viața mea a căpătat un alt sens, că se știe clar pe cine iubesc, cine mă iubește, cine la cine tânjește și cine face planuri cu cine. Doar că eu nu știu nimic din ce se spune. O fi my twin evil care face toate astea. Și ce simt eu sau pentru cine e numai și numai problema mea. Și n-am făcut sex în 5 sau 6 și uite că recunosc, nici măcar în trei. Da` lasă că știe Înalta Curte de Casație și Justiție mai bine ca mine!

Mă, puiule, mă, mamă, vezi-ți de așternuturile tale. Discută ce vrei tu, discută-ți rudele, prietenii, mâțele, vorbește culori, omletă, spanac, da` lasă-mi viața în pace. Nu ne leagă nimic. N-are de ce să te intereseze ce fac, cu cine, cum și unde. Nu există motiv pentru care ai scobi un trecut trecut și-ai inventa un prezent care, într-un fel sau altul, îți dă o șansă de includere.
La fel cum pe mine nu mă interesează nici măcar dacă mai trăiești sau nu, nu-nțeleg de ce pe tine te fute grija. Se cheamă mâncat de câcat profesionist. Cu polonicul.

Instinctiv, am vrut să te calc pe cap. Sau, mai rău, să-ți tai cablul de net. Interlanul fără net e ca găina fără cap. Se zbate puțin și moare. Sau își bagă gheara-n gât ca pițigoiul. Și-apoi m-am prins că, dacă visezi noaptea și apoi împrăștii zvonuri, se pare că n-ai altă viață. Așa că tre` să te hrănești cu viața altora. Aș vrea să pot spune că tristețea ta mi-a făcut milă. Da` aș minți. O meriți. Găsește altă sursă. Nu de alta, dar mie-mi place să știu ce fac și să fie și real. Dacă vreau fantezie, mi-o creez singură, n-am nevoie de ajutor. Nici eu, nici cei din jurul meu.

Pân` la următorii nervi, la bună vedere!