Revenind. Aveam vreo lună și ceva. Poate două. Eram mică, drăguță, grăsuță - da, grăsuță - în scutecelul meu probabil roz, probabil cu ursuleț, cuminte și angelică. Până venea noaptea. Și noaptea se dezlănțuia iadul. Vorba lu` Bucur, câți draci în fundul meu. Nu adormeam decât cu companie constantă. Făceau ai mei cu schimbul care să mă legene pe picioare și să-mi caute-n coarne, pentru că altfel nu voiam să tac dracu` din gură și să dorm ca orice alt plod normal. Reminescențe care mi-au rămas și acum, pentru că nu pot adormi la 11 din noapte decât dacă-s ruptă de somn, după nopți nedormite. Altminteri, ”răsărit” scrie pe mine.
Era rândul lui Bucur să mă adormă. Legănată pe picioare. Little princess. Înainte de a mă naște, ai mei au stabilit că tre`să fiu fată, cu ochi albaștri ca a lu` Doamna Mamă, blondă tot ca ea și cu fizicul de radieră a lui Bucur. Fată tradițională și feminină, n-am ieșit. În rest, totul s-a adeverit. Dar da, Bucur mă legăna suav pe picioare. A nu știu câta noapte consecutivă. Oboseală maximă. Îi picau ochii în gură. Cred că nu e tocmai ușor să muncești 9 ore pe zi și dup-aia, când vii acasă, să trebuiască să gâdili comoara ca să doarmă. Sigur nu e.
Și-n oboseala aceea nebună, somnul l-a toropit. A ațipit. Câteva secunde. Îndeajuns ca, atunci când s-a dezmeticit, comoara să nu mai fie pe picioare. Nici în pat. Nici pe nicăieri din zona vizibilă. Panică totală! Unde e fata? Ce s-a întâmplat? A răpit-o cineva? A căzut? S-a lovit? Și-a rupt ceva? Dacă rămâne însemnată pe viață? Jale și durere.
Eu - cuminte - sub pat. Nici un sunet. Mâlc. Nu vreau să-mi imaginez cât i-a luat să mă găsească. Varianta oficială e că am căzut din pat și m-am rostogolit sub. Varianta romanțată e c-am picat în cap și am ieșit minunea care sunt azi. Să mă contrazică cineva, că-i demonstrez ce înseamnă să fi căzut în cap de mic!
Pân` la următoarea amintire, la bună vedere!
Gay? am vazut eu acolo asta? Mai era articol dupa in continuare, ca eu nu am mai citit restul :)))
RăspundețiȘtergeregay, da. de ce?
Ștergereeu eram puțin mai mare când am aterizat, cu grație, talent și puțin ajutor, în cap. capu' meu... dar vârsta nu contează, povestea ta îmi confirmă teoria: cei care cad în cap când îs mici ajung genii! :)))
RăspundețiȘtergereei, eu n-aș merge atât de departe cu concluziile...
Ștergere