Să ne jucăm

Spuneam la ureche dacă voiam ceva și-nțelegeam din prima dacă nu se putea. Tânjeam? Cu siguranță! Dar știam că există un motiv pentru care nu se poate. Și știam și că insistența nu mă ajută cu nimic. La mine să fi insistat cineva, și era ras de pe listă. Tânjeam în gând și mă consolam cu gândul la vremuri mai bune. Doresc în gând și nu spun gândul. Auzit să fie, nu se mai îndeplinește. Asta știu tot de atunci. Ca de Crăciun, când spuneai că vrei mașinuță teleghidată și primeai șosete. Clar nu se-mplinește. Și cu cât știu mai mulți, cu atât scad șansele.

Ține-ți dorința pentru tine. Dar, dacă vrei să câștigi la loto, ai face bine să și joci. Nimeni n-o să completeze numerele câștigătoare în locul tău. Totul ține de sincronizare. Pentru că numerele câștigătoare pot fi așa săptămâna asta, dar nu și săptămâna viitoare. Alege-ți cu atenție și numerele, și momentul. Dacă vrei cu adevărat. Dacă nu, stai și-așteaptă. Plânge-te că nu-ți iese magia. Plânge-te că tu n-ai niciodată ce au alții. Plânge-te de orice, dar în nici un caz de tine. Dacă te plângi atâta, nu-i normal să nu-ți iasă, nu?

Și dacă vrei ceva doar pentru că au alții și tu nu? Atunci e doar problema ta. Pentru că, dacă ajungi să ai și nu mai vrei pentru că ai deja și dispare și vezi din nou și iar vrei și iar și iar, vina cui e? Cică niciodată n-o să fii mulțumit cu ce ai. Da` poți să fii, și tot să nu mai ai. Sadică providență, ușor fatalism. Sau nemulțumitului i se ia darul. Sau să ne jucăm de-a joaca.

Pân` la următoarea revelație, la bună vedere!