DOOM BOOM

Mde, n-am făcut curățenie generală nici de Paștele ăsta. N-am vopsit ouă, n-am făcut nici un cozonac, n-am plămădit nici o pască. Pentru mine pasca e aia fără aluat, dar nu mă pricep să scriu rețete. Nici să le execut. Și de ce ar trebui, când am văzut ouă gata vopsite, de vânzare la magazin, plus cozonac, plus pască? Frumos ambalate, arătoase și gustoase, mai ales că nu trebuie să pierzi timp și nervi procreându-le tu. Preambalatele să trăiască! Și ăla de-a venit cu ideea, odată cu ele!

N-am mai avut nici dileme dogmatice, cu toate c-ar fi mers mână-n mână cu oul dogmatic. Posibil să le fi epuizat pe toate în anii anteriori; sau să mă fi lovit un val imens de jemenfoutism.

Problema e alta: de ce s-a ajuns la nicio și niciun? Pentru că n-am auzit totuși să fie întro și întrun. Vreo 16 ani am învățat că nu se scrie legat. Da, începând cu clasa I, și continuând cu ani de facultă, mai adunați, mai alipiți. Existau șanse destul de mari să pici bacul dacă scriai legat. Ore-ntregi de repetat: oricât de mult ți-ar plăcea bondage-ul, nici o nu se scrie legat! Și după tot acest chin, să vină cutare și să spună că, de fapt, vezi tu, nu-i chiar așa, ba chiar ești kind of stupid dacă le dezlegi? Impossibru!

Și ce mă râcâie cel mai tare e că a fost adoptat din prima, fără întrebări, fără urmă de melancolie. Că cică dacă e corect, e corect, să slăvim DOOM-ul până la capăt. Devorez o bucată de cozonac, arunc o privire critică spre ouăle mult prea roșii și hotărăsc că nici un Paște nu-i adevărat fără nici o salată de ouă și fără nici un cozonac, cât de mic. Chiar dacă e cumpărat. Și nici un DOOM n-are dreptate peste mine!

Pân` la următoarea dilemă, la bună vedere!