Vreau o vară ca afară

Dimineața - frig. Nu c-aș avea eu mari tangențe cu diminețile, dar simt cum parcă nu mi-ar mai strica o pătură pe mine. Dorm mai învelită și cu vise tropice.
Pe la ora 3, cald. Da` cald din ăla de-mi face poftă de mare și plajă. Vreme de maieu și gin tonic pe-o terasă liniștită.
Seara - frig. Nu mi-am luat și căciula-n geantă? Silly me! Cum să trăiești în mijlocul lui aprilie fără căciulă?

În fiecare zi, aceeași poveste. Mi-e dor de vremurile alea în care, dacă se-ncălzea, apăi era cald constant. N-aveam trei anotimpuri în aceeași zi. Nu trăiam un an în 24 de ore. Lipsește ca pe undeva pe la 5 dimineața să și ningă feeric, și ciclul e perfect.

Sincer, nu-i amuzant deloc. Mă uit în calendar - aprilie. Ies afară - sfârșit de februarie. Sau, hai, perioada babelor. Care s-a jucat cu lunile și le-a amestecat? Rubik, și tot ar fi mai ușor de descurcat.
Mă uit cu jind la mâneci scurte, dau să aleg ceva și-mi aduc aminte că ieri mi-a fost frig. Mă va opri acest aspect de la mânecă scurtă azi? Probabil că nu, da` asta nu înseamnă că nu va veni acel moment al zilei în care voi tremura din nou.

M-am săturat să mă simt ca o ceapă: multe straturi. Mai dau jos unele, le mai adaug pe altele și caut un loc cu soare constant și total. Fără dinți. Doar cald.
Vremea mă face irascibilă, și nu ea are de suferit din cauza asta.

Pân` la următoarea dilemă, la bună vedere!