Dar e aceeași poveste, de fiecare dată. Că au votat morții, că unii au votat de prea multe ori, că s-au falsificat voturile, să aruncăm cu noroi în ăia de n-au votat, să aruncăm și-n ăia care au votat, dar n-au votat ca noi, să facem calcule, scenarii, să validăm, să nu validăm... Am auzit poveștile astea la fiecare alegeri. Deja e prea previzibil. Și nu-nțeleg dacă e nevoie de scandal, sau nevoie de dramă. Normal că ăluia de pierde nu-i convin rezultatele, și normal că e mai simplu să dea cu bâta decât să se resemneze. Plus că teoria conspirației e atât de interesantă.
Ore-ntregi cu discuții doar despre asta, pensionari care sună la radio și-și dau cu părerea, toată lumea știe politică, face politică, mănâncă politică dimineața, la prânz și seara. Nimic nu se schimbă. Poate doar cu titlul. Nervii mei se macină încet dar sigur. În curând o să fie oră dedicată celui referendum care a fost sau n-a fost și pe Cartoon Network. Că e deja consolidată audiența.
Ați vrut referundum, a fost referendum. N-a ieșit cum ați vrut, ghinion! Asta e. Get over it. De ce să scobești în continuare, poate-poate dai de-o chichiță care să te transforme, peste noapte, în câștigător? Nu țin cu nimeni. Clasa politică pentru mine e la fel. Toți se mănâncă între ei, toți își asigură mai întâi pielea, nu-i nici unul mai breaz. Dar tare-mi doresc să se termine odată, să aud și altceva decât ”referendum”. Sper doar să nu rămână blocați pe cuvântul ăsta câțiva ani de acum încolo.
Pân` la următorii nervi, la bună vedere!
ce sa si faci .. dintre prosti trebuie ales un prost .. ;)
RăspundețiȘtergereiese și fără să fie ales
ȘtergerePai si in politica e exact ca in fotbal... toate lumea se pricepe sa comenteze :)
RăspundețiȘtergerede-ar și pune comentariile în practică...
Ștergere