Prima de Crăciun

Pentru mine, vajnic muncitor 8 ore pe zi, în decembrie e momentul primei de Crăciun. Că am muncit un an întreg, că e vremea cadourilor, că tre' să ne bucurăm şi noi, mă rog, d'astea de argumentează o primă la sfârşit de an.

Ei, şi ca să primeşti prima cu pricina, tre' să fi muncit cred că vreun an în firmă. Adică, nu te-ai angajat în noiembrie şi pac! în decembrie te premiază. Corect sau nu, astea-s regulile.
Da' nu, că vezi tu că ăştia mai mici s-au trezit că vor şi ei. Să le fie de bine. Să le dea şi lor, nu mă interesează. Până aud varianta ailaltă: căăăă, să înjumătăţească prima ăstora mai vechi, ca să fie buget să ia şi ei, că altfel nu e corect.

Pe bune? Să mori tu! Zi zău, că altfel nu te cred. Adică, eu-mi tocesc coatele pe birou un an întreg şi, la urmă, ia să fac eu act de caritate şi na, mă, ia de la mine juma' de primă că doar ai ţi-ai tocit coatele vreo 2 luni. Meriţi, mă!

Căăă, aşa e corect şi colegial. O fi, nu zic nu, da' newsflash! (clişeu) viaţa nu-i corectă. Cât despre colegial, dacă erai în locul meu, ai mai fi fost atât de colegial?

Şi dacă tot e corect să împart prima cu tine, n-o fi corect să-mpart şi salariul, că tot am eu spor de vechime, şi tu nu? Şi, stai să-mi aduc aminte, salariile diferă că, deh, facem chestii diferite, nu vrei să facem jumi-juma şi acolo? Da' eu propun o chestie: cum eu am multe concedii fără plată, hai să le-mpărţim şi pe alea: tu-ţi iei mai puţin, stând la muncă, eu - mai mult, plecând. Ce zici? Că aşa e corect şi colegial.

Pân' la următorii nervi, la bună vedere!