1

Ultima nemulţumire care dă bătăi de cap unora: de ce n-au hotărât ăştia ziua naţională undeva prin mijlocul verii? Dacă tot e zi liberă, măcar să fie cald, să ieşi să te plimbi... Aşa e frig, degeaba ai liber, că tre' să te-nfofoleşti, îngheţi, nu-i mare scofală. Altfel stătea treaba dacă era vara. Frumos, acolo, un grătar la iarbă verde, mergea berea mai bine pe arşiţă, cânta casetofonul în surdină şi hora se dansează mai bine-n picioarele goale...

Mda... să schimbăm data, pentru că nu-i distracţie pe frig.

Şi să ne dăm patrioţi o zi în an, să ne felicităm că suntem români, şi-apoi să ne-apucăm de spart seminţe în timp ce-njurăm cu patos ţara de cacao în care trăim. Se practică. Să ne plângem că nu ne-am născut în altă parte, să facem planuri despre cum să plecăm mai rapid, s-aruncăm cu noroi dintr-un capăt în celălalt, să ne lamentăm că nimeni nu face nimic pentru noi în ţara asta uitată de toţi, că suntem trişti, nefericiţi şi bătuţi de soartă, da' asta numai după ce am terminat de băut pe 1, şi după ce am strigat patriot şi emfatic "la mulţi ani de ziua noastră!"

Sau mai bine-mi beau cafeaua şi mă bucur că-i 1 decembrie pentru că vine salariul, Crăciunul cu cadouri şi se termină anul. Şi poate se schimbă norocul. Al meu, pentru că de norocul comun cu al altora prea puţin îmi pasă.

Pân' la următoarea nemulţumire, la bună vedere!