Să zicem că eşti în maxi-taxi şi e destul de gol. Ai locul tău lejer pe scaun, ba chiar sunt şi vreo 2 libere, şoferul conduce liniştit, atent şi fără manele, opreşte regulamentar în staţii, ba chiar aude foarte bine că i-ai zis că vrei să cobori la prima. Buuuun, şi tocmai a făcut o staţie, următoarea e hăăăt, departe când, deodată, o vezi cum se ridică şi se postează lipită de uşă. Spun "ea" pentru că, de obicei, e vorba de-o femeie. Şi stă acolo păzind uşa cale de ceva drum, până când maşina se opreşte şi ea poate, finalmente să coboare.
I-o fi frică să nu coboare cineva înaintea ei? O fi existând vreo superstiţie legată de primul care coboară din maxi-taxi? Care-i poanta, nu pricep. De ce să te ridici grăbit din confort, numai ca să păzeşti o uşă? Staţia e tot acolo şi dacă stai pe scaun până la ea. Nu pleacă nicăieri, şoferul nu sare peste, mai ales dacă îl anunţi, nu-i nevoie să petreci juma' de oraş în picioare ca să n-o ratezi.
Şi mai e şi categoria cealaltă:
Anunţi că vrei să cobori la prima, ai ajuns lângă uşă şi aştepţi să se oprească maşina de tot. De obicei nu am dorinţe sinucigaşe de a sări din mers. Mă, şi se-mbulzesc, şi te dau la o parte, se folosesc de coate, şi genunchi, şi genţi, tot aşa, pentru a fi primii care coboară. Băi, băi, băi, stai aşa, că uşa aia n-are limită de persoane care pot coborî în acelaşi loc. Şoferul nu va pleca până când nu cobori şi tu. Nu se dă bonus primului care coboară. De ce tre' să te-mbulzeşti? De ce nu poţi aştepta liniştit? Nu-i o tragedie dacă nu eşti primul, nu se dă nimic gratis, stai lejer că-n două secunde tot afară o să fii şi fără să-mi dai mie ghionturi strategic aplicate.
Başca faza cu trenul:
Urmează ultima staţie. Aia din care trenul nu mai pleacă. Mă, şi se ridică cu bagaje şi cu tot cu juma' de oră înainte de staţie, se postează lângă uşă, şi-aşteaptă-n picioare să se oprească trenul şi da, să fie primii care coboară.
Mă repet: o fi o nouă superstiţie de care n-am aflat încă, da' pe bune că nu e enervant, e intrigant de-a dreptul. Vreau o explicaţie logică şi plauzibilă pentru asta. Dacă o fi existând...
Pân' la următoarea dilemă, la bună vedere!
Aia cu trenul cred ca vor sa fie primii care iau maxi-taxi-ul spre casa... zic si io :-))
RăspundețiȘtergereSi da, faza cu pensionarii care vor sa stea langa usa no-matter-what, si indiferent cat de departe e piata (care poate sa fie si la capat) tot acolo stau.
Si in trafic e cam la fel, toti soferii se grabesc sa fie primii la semafor, sunt in stare sa depaseasca si pe trotuar doar sa ajunga ei cu o miime de secunda inaintea altuia.
RăspundețiȘtergere@Ana - ce maxi-taxi? ajungeam la 12 noaptea, nu mai mergea nici roată de maxi-taxi...
RăspundețiȘtergerepoate pensionarii vor să fie primii la tarabe:-??
@liviuberdila - nici asta n-o pricep dar, neconducând, mă gândesc c-o fi ceva în sânge de şofer...
RăspundețiȘtergereeu ma gandesc ca la tren e nerabdarea intalnirii sau reintalnirii pentru ca in majoritatea cazurilor cu trenul mergi rar spre locuri unde te asteapta cineva sau inspre casa de unde ai fost plecat de ceva timp, si la tren, fiind vorba de bagaje mari, valize, sacose, cu cat prinzi loc mai in fata langa usa, cobori mai repede(mai devreme cu 10-15 minute/o eternitate) si strangi in brate mai repede si nu stai sa ii vezi pe cei dragi prin geamurile de pe holul vagonului atat de mult pana toate tantele din fata isi coboara valizele una cate una, sacosele, gainile vii si trolerele rand pe rand. La maxi taxi cred ca a ramas de pe vremea cand puteau/vroiau(dar nu aveau voie)sa opreasca oriunde ii spuneai si te pregateai sa fii langa usa sa cobori repede si sa nu obligi soferul sa intarzie intr-o pozitie ce risca amenzi... mai logic de-atat n-am putut gandi...
RăspundețiȘtergere@Liz - înţeleg eu nerăbdarea, da' trenu' nu merge mai repede dacă stai în picioare; şi incomod. şi ajungi rupt de picioare pe peron.
RăspundețiȘtergeree logic ce spui, da' asta se întâmpla hăăăăt, demult...