Insomnia - p.3

Mie când mi-e somn, dorm. Ca aseară, de exemplu.
Și-mi place că mă urc cuminte-n pat, să mă-nfășor în pătură, mâța să toarcă adormitor a somn și-a lene, să-mi găsesc poziția purrr-fectă și să alunec încet, încet, să aaado...

Parcă nu e bună poziția asta. Schimbă poziția. Și parcă mi-e prea cald. Dă pătura la o parte. Acum pot să aaado... Nu, mi-e frig. Pune pătura la loc. O să scot doar un picior, așa, cât să intre puțin frig, să nu mă coc, dar nici să nu-ngheț.
Mi-au înghețat degetele. Bagă piciorul la loc. Am picioarele reci, tre` să le-ncălzesc înainte de a adormi. Bun, s-au încălzit. La somn, zic!

Mâța s-a oprit din tors, poziția e aia bună, pot începe să visez. Viseeeez... viseeeez...
Mi-a amorțit mâna. Poziția aia bună implică și-o mână sub mine. Și-acum mi-a amorțit mâna. Lemn. Tre` s-o scot de sub mine înainte de a se opri total circulația, mâna să mi se-nvinețească, să se-negrească și ori să pice și să cadă singură, ori să fiu nevoită s-o amputez. Cu drujba lu` Bucur, că n-am cum să aștept până vine ambulanța, că s-ar putea să fac cangrenă, să se extindă-n tot corpul și să mor. Nu știu ce legătură are amorțeala cu cangrena, dar e noapte, da? Pot să pățesc orice: de la infarct în somn la sufocat cu propria-mi pernă, pentru c-am adormit prea adânc. Măcar de-aș adormi... Revenim: mâna amorțită. Se apucă temeinic cu cealaltă mână și se scoate de sub mine. Se mută mâna amorțită într-o poziție decentă. Acum nu pot adormi până nu se dezmorțește.

Mă-ntorc. Cu fața-n jos, prea banal. Pe-o parte, îmi amorțește mâna. Pe cealaltă parte, mai am o mână. Ok, s-a votat. Cu fața-n sus! Și număr. Număr oi. Niciodată n-am reușit să număr oi. Mereu sar rândul, se bagă una în fața celeilalte, mai fac miei până să le vină rândul, mi se-nmulțește turma, cum ar fi să fiu eu cioban? Oare m-aș descurca? Cum o fi să stai în vârf de munte, fără companie, fără net, fără nimic? Doar să stai. M-aș plictisi cumplit. Oile nu se pun. Oile sunt proaste. Nu mai număr oi.
Număr pur și simplu. Și număr. Am ajuns la 10578 și tot n-am adormit. Cred că e timpul să mă opresc din numărat.



Mă opresc. Și eu ce fac acum? Cântă cocoșul. Un cocoș, adică, că nu știu eu toți cocoșii din împrejurimi. Dac-aș număra de câte ori cântă cocoșul? S-a oprit nenorocitul! Pleacă vecinul la muncă. Și eu tot nu dorm. I have sex daily. I mean dislexia. Mă amuză asta. Mă amuză multe, în afara faptului că nu pot să dorm. Oare cum adormeam când eram mică? Bolostâncă. Tăiai lemne pe mine. Ce făceam atunci? Spuneam poezii? Construiam scenarii? Măăă, lasă scenariile tre` să țin minte musai mâine să-ntreb dacă.

A sunat alarma. Am adormit între timp. Câteva ore. Și eu habar n-am ce trebuia să țin minte.

Pân` la următoarea insomnie, la bună vedere!