.

sâmbătă, 16 iulie 2011

Departe de mine

N-am înţeles niciodată femeile care insistă să vorbească doar despre relaţia lor fericită. Cu oricine. Cunoscut, coleg, amic; cu prietenii deja poţi vorbi despre orice, da' nu despre ce vorbeşti cu prietenii va fi vorba azi. Azi va fi despre femeile alea care par că n-au alt subiect de discuţie în afara preamăreţei şi preafericitei relaţii, chit că pe tine te doare fix în 14 de ele.

Zicea cineva că persoanele care-ncearcă cu tot dinadinsul să-ţi spună cât sunt de fericite, simt exact contrariul; şi-ncearcă într-un fel să se convingă pe ele de ceea ce-şi imaginează. Posibil, nu zic nu, da' eu ce vină am?

Mă, şi parcă au radar. Exact cum trag mâţele la persoanele care nu suportă mâţe, aşa şi cu ele. Te reperează din prima. Încerci să te ascunzi. Ba după un perete, ba prin bucătărie, eventual pe sub vreun birou, pretextând că verifici mouse-ul. Când dai să respiri uşurat, PADABUMBANG! Eşti din nou reperat. Ţigara aia de voiai s-o fumezi în linişte sau în multă hăhăială pe cine ştie ce replici ciudate, se transformă. Din 10 minute relaxante în 10 minute care trec mai greu ca niciodată.

Ţi-am arătat inelul? Da' ţi-am povestit cum mi l-a dat? Şi stai să vezi cum a ales modelul. Da' că vrem să redecorăm? Încă nu am ales culoarea, dar în mod clar o voi alege eu, pentru că el se pricepe la multe, da' la culori mai putin. Şi plecăm la mare. Am fost şi săptămâna trecută şi-am stat pe malul mării, dar mai mergem şi peste câteva zile, şi vai, ce draguţ se poartă el cu mine, şi acum încercăm să facem un copil, dar e doar "de antrenament", încă nu ştim clar că e momentul, şi ţi-am zis ce furou sexy mi-am luat, şi... AAARRRGHHHH!

Pe bune că bietele mele urechi nu mai pot suporta. Dacă nu mă interesează persoana ta, prefer să te văd îmbrăcată; nu e nevoie să-mi desenezi imaginea cu tine în dormitor. Oi fi având eu o doză de masochism, da' nu chiar în halul ăsta. Şi da, de-o ţigară scapi mai rapid. Da' ce te faci dacă se adună la juma' de metru de tine o gaşca de persoane care ţin să-şi ridice-n slăvi dormitorul, şi mai fac şi schimb de idei şi impresii? Spun eu: îţi iei lumea-n cap. Blestemi momentul în care ai spus "nu" dopurilor de urechi; visezi la căştile pe care n-ai voie să ţi le pui; gândeşti zen, da' nu prea iese, pentru că tot auzi, pentru că nu, nu se poate vorbi sotto voce. Trebuie TARE, frate, să te audă şi morţii din cimitirul de mai încolo, pentru că în mod clar până şi pe ei îi interesează teribil ce spui tu acolo...

Nu, nu mă interesează. Nu-mi pasă, nu dau doi bani. Îs informaţii inutile şi detalii de care n-am nevoie. Doar dacă am de gând să-mi programez un coşmar pentru la noapte. Altminteri, prefer să nu ştiu. Prefer să vorbesc filme şi maşini străine. Orice altceva. Da' vezi tu, că asta ar fi discuţie mult prea elevată. La ce bun să vorbeşti de filme, când ai romantismul lângă tine? Muzică? Noi facem muzica şi-o trăim după versurile noastre. Chestii paranormale? Faptul că ne iubim atât de mult e singurul lucru paranormal de care avem nevoie ca să trecem mai departe... Mi s-a adunat o lacrimă în colţul ochiului, atât de tare m-am emoţionat. N-am nimic, da' ţine-ţi poveştile departe de mine. Până când te voi ruga în genunchi să mi le povesteşti. Adică niciodată.

Pân' la următorii nervi, la bună vedere!

4 comentarii:

  1. cine stie? poate chiar exista oameni fericiti

    RăspundețiȘtergere
  2. @Suflet de curva - păi, n-am nimic cu fericirea nimănui; dar unele amănunte chiar prefer să nu le ştiu...

    RăspundețiȘtergere
  3. @29decembrie - ai şi posibilitatea de a ignora, probabil...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger