Mâţa cu convingeri filozofice

N-am nimic cu tine dacă e alegerea ta să te rogi mărului să pice din copac şi de-abia dup-aia să-l mănânci. Pe bune. N-am nimic cu tine nici dacă partea cu "vegetarian" ţi se pare "so last year" şi-ai trecut pe veganism, că e mai şmecher. Dacă eşti acolo din convingere, şi crezi că se mulează pe tine, vegănuieşte-n pace! Atât timp cât nu-mi scoţi ochii cu asta, şi nu te transformi în activist din ăla, de-ţi bate la uşă şi-ţi lasă pliante cu forţa, ba chiar mai face şi zid viu în faţa magazinelor cu lapte. Că cică şi laptele e interzis veganilor, că suferă vacile când le mulgi şi bla-bla-bla. Whatever!

Da' nu m-am putut abţine când am auzit de câini şi pisici vegane. Nu m-am putut abţine să nu râd, adică. Înţeleg că eşti vegan pentru că respecţi drepturile animalelor. Da' cum îi respecţi tu drepturile, dacă-l obligi să adopte o filozofie pe care n-o pricepe? L-ai lăsat să aleagă între carne şi cereale şi el s-a dus, direct şi premonitoriu, la cereale? Permite-mi să mă îndoiesc.

Căăăă, e mai sănătos. Rili? Sănătos pentru el, sau pentru că dă bine să te mândreşti c-o mâţă vegană? Păi, frate, răposata Gri se-ntoarce-n mormânt. Cum ar fi fost să-i interzic să mai alerge după vrăbii, pentru că nu-i face bine la ficat şi-i ridică nivelul colesterolului, ba chiar îi măreşte riscul de a face infarct? S-ar fi uitat la mine, clar n-ar fi priceput nimic, dar m-ar fi mătrăşit dacă aş fi încercat să-i iau prada, şi plăcerea, şi gustarea. 14 ani, atâta zic. 14 ani pentru o pisică e mult; mai ales dacă n-a fost mâţă de casă, ci spaima cartierului. Şi-a alergat, şi-a mâncat ce-a vrut muşchiul ei, şi-a vânat până-n ultimul moment. Legume şi fructe? Dă-le babalâcilor de la azil, mă, nu pisicii care-i carnivoră prin definiţie.

Căăăă, e mai agresivă dacă e carnivoră. Păi, d'asta e felină. Dacă vrei un papă-lapte, ia-ţi un papagal. Ăla mănâncă vegan prin definiţie. Da' dă-i tu mărul descântat felinei, să vezi cum îţi demonstrează CÂT de carnivoră poate fi. Eventual direct pe mâna ta. Că dac-o stresezi prea mult, e jale. Mâţă cu scrupule şi cod de onoare n-am prea văzut...

Căăăă, vezi tu, hai să salvăm planeta fiind vegani şi târând şi pisicile/câinii în toată cruciada asta. Păi, până să salvezi planeta, o să fii oale şi ulcele. Şi, repet, puţin îmi pasă de tine. Da' dacă tot spui că iubeşti animalele, de ce să-l chinui şi să-l transformi în ceva ce nu este? Nu crezi că-i respecţi mai mult drepturile dacă-l iubeşti, şi-l duci la medic, şi-l hrăneşti cu chestii care chiar sunt pentru el? Vedea-te-aş încercând să convingi leul să cruţe antilopa şi mituindu-l cu un ospăţ vegan. Facem pariuri pe ce o să aleagă?

Şi, în cele din urmă, căăăăă, există exemple de mâţe vegane, şi-s sănătoase şi fericite. Aha, sunt, nu zic nu. Da' câte? Şi arată-mi şi mie câte dintre ele sunt aşa din proprie iniţiativă. Nu ştiu, oi fi eu cu capul, da' totuşi convingerile astea extremiste mi se par cam... exagerate. Şi găsesc o vagă asemănare între ele şi alea care au stat la baza Ku-Klux-Klan-ului. Şi Holocaust-ului. Şi Inchiziţiei. Şi mai găsim, dacă e nevoie.

Pân' la următoarea sprânceană ridicată, la bună vedere!