De week-end

Dorm, în medie, 8 ore pe noapte. Când vine week-end-ul, ating lejer 12 ore fără să mă plâng. Ora obişnuită de trezit e undeva după 11, asta în condiţiile în care mă culc măcar la 3 noaptea. Mi se pare un program lejer, din când în când odihnitor.

Problema intervine în momentul în care nevoia mea acută de somn e criticată aspru de persoane care se culcă la 1 şi se trezesc la 8. Maxim. Fraze gen "cum poţi să dormi atâta?"; "păi, ţi se duce toată ziua?"; "da' tu când mai faci treabă?" mă calcă pe ficaţi. Eu n-am întrebat pe nimeni de ce doarme atât de puţin sau când mai are timp să viseze. Nu mă interesează ce se petrece în lumea exterioară în cele câteva ore pe care eu le dorm în plus. Nu mă afectează cu nimic dacă X e ostenit de atâta muncă în momentul în care eu de-abia mă trezesc. N-am copii de crescut, nici bărbat de hrănit, şi chiar dacă aş avea, ar trebuie să înveţe să se descurce singuri, pentru că de-asta au 2 mâini, 2 picioare şi un cap. Somnul meu e sfânt.

Am fost într-adevăr uimită când o persoană mi-a spus că se scoală la 6 ca să aibă timp să dea cu aspiratorul, să facă mâncare, să spele şi să şteargă praful, toate astea înainte de a ajunge la muncă şi a sta acolo până la 12 noaptea. Nu m-a uimit ora - de neconceput pentru mine - cât puterea de a rezista cu doar vreo 5 ore de somn în fiecare noapte. Păi eu după două zile de program draconic aş fi leşinată pe cea mai apropiată piesă de mobilier, şi ar trebuie să mi se facă perfuzii cu somn ca să-mi revin, cât de cât, peste vreo săptămână.

Pe bune acum, de dat cu aspiratorul, cât de des poţi da? Hai să zicem, în cel mai fericit caz, o dată pe săptămână. Îţi ia 15 minute, şi poţi da cu aspiratorul şi la ora 9 seara, că nu moare nimeni. Mâncare fac doar când mi-e foame, şi cât să mă satur o dată; dacă faci cazane de mâncare, normal că stai cu orele pe lângă aragaz. Cât despre spălat...Nu faci decât să încarci maşina şi s-o laşi să-şi facă damblaua. Între timp, poţi face orice altceva, doar nu stai să-i numeri rotaţiile, nu? Şi-n plus, dacă tot ai bărbat cu care să te mândreşti şi căruia să-i speli şosetele, n-ar trebui să pună şi el osul la treabă? Nu-i cad tresele dacă dă cu aspiratorul, şi nici dacă se duce la cumpărături în locul tău. Părerea mea.

Şi, oricum ar fi, nu stai să gestionezi somnul altcuiva în funcţie de necesităţile şi maniile tale. Dacă vreau, pot să dorm toată ziua, şi noaptea să fac ce fac ceilalţi în timpul zilei. Da' nu, dom'le, că cică nu-i un program "normal", că nu trăieşti "normal", că nu dormi "normal", că nu eşti un om "normal" dacă nu speli, nu calci, nu faci pe sclava Isaura pentru ceilalţi. Sincer, m-am săturat de "normalul" ăsta. Simt cum încearcă să-mi fie băgat pe gât. Şi dacă a face cum mă taie pe mine capul nu e "normal", şi dacă trebuie să trăiesc în limita tiparelor pentru "normalul" ăsta, atunci da, nu sunt şi nu vreau să fiu "normală". Din nici un punct de vedere.