Imaginea generală despre profesori e puţin mistificată. Adică profesoarele de chimie clar au ochelari ascuţiţi, coc şi tocuri; profesorii de sport sunt un pachet de muşchi, iar cei de geografie poartă tot timpul o hartă în buzunar. Profii de mate pot să-ţi recite toate teoremele şi-n somn şi zâmbesc puţin sadic, pentru că tu nu ştii ce ştiu ei, iar cele de muzică sunt boeme, cu eşarfe colorate şi vorbesc de parcă s-ar pregăti tot timpul de concert.
Normal că pe cei de religie îi vezi pioşi, spunând rugăciuni în gând, cu voce caldă, de parcă ar fi Iisus pe Muntele Măslinilor, iar atunci când sunt contrazişi, adoptă figura "Iisus pe cruce". Şi totuşi...cred că e cea mai falsă imagine posibilă.
Am trecut prin vreo 5 profesori de religie şi punctul comun a fost psihoza. Mă refer aici la profesorii de religie ortodoxă, pentru că alţii n-am cunoscut pentru a avea termen de comparaţie. Spuneam psihoza. Toţi suferă de mania persecuţiei şi au microbul contrazicerii. Cu oricâte argumente ai veni pentru a-i convinge că s-ar putea să nu aibă dreptate, neagă tot ceea ce nu li s-a povestit în seminar. Eram în liceu şi aveam un prof de religie; genul de bărbat care a terminat seminarul, poate să slujească în biserică, se uită după femei şi-i place să-i spui cât de bine îi stă părul azi. Ei, oricât de "lumesc" era în legătură cu subiectele de genul "cea mai tare maşină" sau "ce vin merge mai bine la peşte", pe atât de ciudat devenea când aduceai în discuţie biblia după Iuda sau falsitatea giulgiului sfânt. Îl vedeai cum mai are puţin şi te ia la bătaie dacă îl contrazici. Se transforma, era în stare să te ardă pe rug pentru erezie, dacă ar fi fost catolic te-ar fi excomunicat. Înţeleg eu pasiune pentru meserie, dar mă îndoiesc că un prof de română te-ar lua la bătaie dacă i-ai dovedi - cu argumente valabile - că Eminescu n-a fost atât de geniu pe cât se spune...
Alt punct comun la profesorii de religie e vocea. Blajină, calmă, mieroasă. Brrr...Ceva gen liniştea de dinaintea furtunii. Vocea aia pe care, dacă o auzi în toiul nopţii, ţi se ridică părul şi te rogi ca, în locul ei, să apară fantoma din The Grudge. N-am înţeles de ce toţi vorbeau la fel. Să fi fost un curs special la seminar despre cum să vorbeşti pentru a speria elevii mai sensibili la infexiunile vocii? Eu am înţeles mereu în vocea aia o promisiune ; ceva care semăna cu "nia, nia nia, eu o să ajung în rai şi tu o să te perpeleşti în focurile iadului, nia, nia, nia..." Şi pentru că nu am fost o persoană prea religioasă, vocea mă terifia, promisiunea mă enerva cumplit. De unde atâta cult al personalităţii pe nişte oameni care ar fi trebuit să fie smeriţi?
Ultimul punct ar fi că ei, profesorii de religie, sunt mai laici decât toţi laicii la un loc. Când am auzit că proful de religie din liceu are parohie, mi-am imaginat că e genul de persoană care vrea să-ţi mântuiască sufletul, care te aşteaptă mereu cu o vorbă bună, care aplică faza cu secretul spovedaniei şi-n viaţa de zi cu zi, care n-ar călca strâmb nici dacă i s-ar promite toate bogăţiile din lume, pentru că scopul lui e să atingă împărăţia cea veşnică şi fără de asemuire, a cerurilor. Bullshit! N-am întâlnit persoană mai ahtiată după bârfe şi zvonuri, dornică să afle şi apoi să împărtăşească celorlalţi ceea ce a aflat. De la cum se îmbracă elevele - cu fustă prea scurtă sau cu tricouri prea negre - până la care elev foloseşte droguri - asta a fost cam trasă de păr din partea lui pentru că, dacă fumezi nu înseamnă neapărat că te şi droghezi, dar zvonul n-ar mai fi fost nici pompos, nici interesant - şi ce orientare sexuală are fiecare, după cum se îmbracă sau vorbeşte.
Nu ştiu ce să zic, poate că exemplul din liceu m-a făcut să extind imaginea asupra tuturor profesorilor de religie. Poate că nu sunt toţi nici cu idei fixe, nici cu sete de zvonuri. Încă mă visez la liceu, înainte de vreo teză, e coşmar, mă trezesc şi-mi trece pentru că am scăpat de stresul examenelor. Dar când vine vorba de profesorii de religie, trează fiind, încă mă mai trece un fior rece pe şira spinării...
Ah, aici ma simt chiar bine fiindca sunt suficient de batrana incat sa nu fi avut profesori de religie :)! Nu-i bai oricum, aveam eu altii care sa-mi ridice parul pe spinare de groaza, dar macar nu-mi promiteau si ca voi arde in Iad :))
RăspundețiȘtergereIn liceu am facut religie un singur an si atunci nu prea am trecut pe la ora, pentru ca inca din prima zi, profa s-a cam speriat de noi, care suntem cam atei :lol:
RăspundețiȘtergereDar in scoala generala aveam si eu o profa de religie cu o voce foarte blanda, vorbea incet. In clasa a 8-a, ne-am dat seama de ce vorbea ca pentru ea: ca sa te adoarma si apoi sa te trezeasca brusc, sa te intrebe despre ce vorbea si sa iti puna 3 :) . Dar in a 9-a cand am fost la biserica sa ma spovedesc, i-am marturisit preotului ca ma enervez foarte des si din orice. Si el mi-a spus ca mania si furia sunt pacate; deeeci, poate ca profii de religie vorbesc calm si cu zambetul pe buze ca sa exprime liniste si pace :) naiba stie ce'o fi in capul lor!
Eu ca profesor de religie am avut un tampit care nu prea stia cu ce se mananca ortodoxia, si o facea totuna cu practica yoga. Nu, nu era preot!
RăspundețiȘtergeredoamne ..... Profesorii de religie , asta este un subiect de care pot sa iti spun atatea .... nici nu stiu de unde sa incep.
RăspundețiȘtergereIn generala aveam un profesor de religie pe care il chema "Usturoi" ( ironic nu ? :)) ). Iar acum in liceu m-am procopsit cu o profesoara care nici macar nu stie sa vorbeasca corect gramatical limba romana, indeamna la calm dar ea se enerveaza din orice motiv stupid , ne spune sa fim milosi dupa ce la inceput ne-a amenintat ca ne da la toti 4 daca nu cumparam manualul pe care nu l-am folosit niciodata, colegilor din ultima banca le face observatie sa nu mai vorbeasca cu colegul din spate (la un moment dat un coleg chiar s-a intors, in spatele lui era un dulap si a spus : "ce ochi frumosi ai !") .... si multe alte contradictii si controverse.
Chiar nu vreau sa generalizez si nu vreau sa cred ca toti sunt lafel ca ea, dar cred ca se acorda prea mare importanta unei astfel de materii.
@Liviu - Prea multa importanta, clar se acorda. Din punctul meu de vedere, religia ar trebui trecuta ca si subiect de cultura generala, nu incercare de indoctrinare in masa.
RăspundețiȘtergereSi daca nu se poate asa, propun ca religia, desenul, muzica si sportul sa fie obiecte optionale:D
@Alexiuss - Pai, macar avea o scuza: n-a terminat seminariul:))
RăspundețiȘtergere@chocolatfollie - Cred ca e un complot: profii de religie aprovizioneaza preotii cu "material" de spovada, iar ei sunt scutiti de "pacate" per bucata de elev convertit:))
RăspundețiȘtergere@Catwoman - pfoai, ai pierdut toata distractia daca n-ai avut un prof de religie care sa te ameninte cu flacarile iadului, sa ti le descrie in amanunt in asa fel incat sa simti cum chiar arzi:P
RăspundețiȘtergerePe mine au reusit sa ma "aterizeze" =)) haha! suckers!! >:)
RăspundețiȘtergere:)) Eu am avut un prof de reigie care ne-a pus in clasa a 2-a sa invatam Crezul :)) Si cum noi eram mici si naivi, am mai sarit cateva randuri sau cuvinte. Si ce scandal a fost pentru notele pe care ni le-a dat. Pana la urma le-a modificat, sa nu avem cele mai mici medii chiar la religie. Apoi am mai avut o profa de religie care ne-a vorbit despre Golful "Piersic " :)) La cateva saptamani, ne mai soca cu o astfel de perla :)
RăspundețiȘtergereFoarte bun articolul, am râs cu spume si mai ca-Imi pare rau ca n-am avut si eu profesor de religie, ca-s mai marisor...Eu sunt catolic si, din punctul meu de vedere, e cam mare diferenta intre unii si altii....In primul rând preotii catolici vorbesc NORMAL. In al doilea rând (din ce am cunoscut eu) sunt comunicativi si mai fac si glume. In al treilea rând incurajeaza discutiile, inclusiv pe cele in contradictoriu.
RăspundețiȘtergere@Dragos FRD - in primul rand, multumesc pt apreciere:)
RăspundețiȘtergerein al doilea rand da, am auzit si eu ca preotii catolici sunt mai "aproape" atunci cand ai nevoie de un raspuns uman, nu de sageata lui dumnezeu direct in ceafa:D
daca m-as duce la biserica, in mod sigur as alege una catolica. sincer.