2% 2011 şi alte povestiri

Dacă mai sună vreunul cu "salvaţi copiii" la poartă, îmi pun vizor. Sau interfon.
Adică, îi înţeleg pe ăia care mişună pe stradă, cu mapă şi poveşti lacrimogene; parcă-s traşi la xerox: aceeaşi mimică, acelaşi repertoriu, toţi doritori să ajute. Îi înţeleg în măsura în care nu mă trag de mânecă ca să-i ascult sau, în cel mai rău caz, pricep "nu"-ul meu din prima. Îi apreciez pentru că pot să creadă în ceva; până când n-o dau în fanatism. Da' când îmi suni la poartă, îţi pui figura aia afectată şi-ncepi să-mi turui povestea ca pe "căţeluş cu păru' creţ", chiar mi se încreţeşte părul.

Îţi deschid pentru că ai sunat. Vreau să ştiu cine are tupeul de a atinge regala sonerie. Te văd, te aud; nu mă interesezi. Îţi spun politicos şi dup-asta vreau să-nchid poarta. Să mă întorc la ale mele. Dacă încerci să mă convingi, nu mă faci decât să te vizualizez tranşat şi pus la uscat la mine-n beci. Şi parcă n-am chef să mă murdăresc de sânge de dimineaţă.

Nu, că vezi tu, că el are argumentul minune: "e pentru copii". Aşa, şi? Trebuia chestia asta să mă facă să-mi tremure buziţa? Printr-o magie şi-o vrăjitorie inima să mi se topească, să mă-nmoi şi să-ţi deschid larg poarta şi portofelul? NU MĂ INTERESEAZĂ! Du-ţi povestea în altă parte. Ia-ţi frumos piciorul din pragul meu, mută-ţi mapa în altă parte, fă paşi. Minutele alea pe care le petreci trăgând de mine le-ai putea folosi pe cineva căruia chiar îi pasă de ceea ce ai de zis. Şi-ai crede că-s dresaţi, la stilul în care se agaţă de tine. Presupun că e curs special unde li se spune că "nu" înseamnă de fapt "da", doar că tre' să se chinuie să ajungă la inima ta; să insiste. Dacă nu devii violent, mai există o şansă; şi chiar dacă devii violent, tot mai au speranţe. Şi cică musulmanii sunt fanatici religioşi. Cei care cred asta, nu i-au văzut pe ăştia de strâng fonduri pentru copii; şi-ar fi schimbat ideea despre terorism.

Pentru că e perioada în care se pot dona ăi 2%, ghici care fac ăl mai mare hau-hau: cei care susţin copiii, bineînţeles. Şi pe bune că dacă n-ar avea: 1. figura de ştiri empatice de la ora 5; 2. alura de salvator al umanităţii; 3. intenţia de a te face să te simţi vinovat că nu faci nimic pentru viitoarele flori ale societăţii - n-aş avea nimic împotrivă; 2 la sută al lor, să facă borş cu el. Da' nu se pot abţine; până nu bagă " da, dai pentru câini, da' la săracii copii nu te gândeşti" nu se simt împliniţi.

Frate, cine i-a făcut, să aibă grijă de ei. N-au cum? Să nu-i mai facă. Şi dacă nici aşa nu se poate, ia-i, mă, tu pe toţi acasă, nu-mi veni cu texte demult fumate. Poate că dacă s-ar împărţi prezervative gratis, n-ai mai avea de ce să-ncerci să storci o lacrimă.

Pân' la următorii nervi, la bună vedere!