Fals cosmetic

Dacă mi-aş băga oricând degetele în toate fardurile dintr-o trusă de machiaj, cutia cu gene false nu mă atrage. Stau ele liniştite acolo, aşteptând să fie prelucrate şi lipite peste alea originale, şi nu mă tentează să le pipăi. Pot fi ele cele mai fine, cele mai şmechere gene false ever, pe mine mă dă peste cap faza că-s false. Dacă le văd deja montate, nu mai am nici o problemă; ba chiar e foarte posibil să nu mă prind că nu-s naturale. Dar, atât timp cât nu sunt însoţite de elementul uman, mă sperie. Puţin.

Puţin mai mult mă sperie unghiile false. Nu alea de le cumperi de la magazin, şi le lipeşti, şi ţin puţin timp, dar îndeajuns încât să-ţi faci damblaua de a avea unghii lungi. Nu, alea sunt ok. Le văd ca pe o joacă. Ce mă sperie cu adevărat sunt alea lucrate cu gel, peste unghia proprie şi personală, pe care tre' să le scoţi cu drujba dacă vrei să-ţi mai vezi vreodată degetul iniţial.

Şi-am văzut, frate, multe tipuri, pe multe gagici. Mai rotunde, mai pătrate, mai lungi sau mai împopoţonate. Arme albe, zic, şi nu-mi schimb părerea. Păi cum altcumva, când le vezi groase, nefireşti pe degete, total nepotrivite cu conformaţia şi structura mâinii? Puţine gagici am văzut care să-şi fi făcut unghii false şi chiar să arate uman. În rest, parcă le-am modelat eu; eşec total, pentru că toate le vor luuuungi şi încondeiate ca un ou de Paşti. Incomode, violente, inestetice. Mă sperie.

Ultimele pe listă, bugabu-ul total, sunt lentilele de contact. Adică ai aşa, nişte bucăţi de sticlă pe care ţi le bagi în ochi, de bună voie şi nesilită de nimeni. Le îndeşi să intre ca lumea, poţi să le mişti pe glob, dup-aia îţi bagi degetu'-n ochi şi le scoţi. AAAAAAAAA! Teroare maximă.

Recunosc, m-a fascinat ideea de a-mi schimba culoarea ochilor; în ceva ciudat, turbat, eventual câte o culoare în fiecare zi. Da' când am văzut cum se pun, mi-a trecut şi chef, şi entuziasm, şi tot. Başca picăturile pe care tre' să le pui; pic, pic în fiecare ochi. Reci, umede, de-a dreptul terifiante. Relaţia mea cu ochii de altă culoare s-a terminat înainte de a începe; am ras total şi intenţia, şi ideea. Mai bine pentru sănătatea mea mentală.

Concluzie? Ce nu fac femeile pentru frumuseţe (sau pentru schimbare)... Spun ok, până-n momentul în care simt falsul; atunci s-a dus totul.

Pân' la următoarele revelaţii, la bună vedere!