O dată am "zburat" de pe sanie, direct cu buza-n cel mai apropiat morman de zăpadă. Buza spartă în vreo două locuri, sânge din belşug. A trecut repede.
Cu bicicleta cădeam strategic, pe-o parte. Niciodată aceeaşi parte, mereu genunchii juliţi sau plini de vânătăi. Cu ultima ocazie am condus-o direct în şanţ, şi-am ţinut-o să nu-i rup roata. Am semn pe mâna stângă şi pe genunchiul drept, pentru că bicicleta era mare, şanţul adânc, şi mie numai de răscumpărat roţi nu-mi ardea.
Pe role ajung lejer la 1.85. Nu-mi plac căzăturile de pe role, pentru că nu ştii dacă vei pica în fund sau în genunchi. De la înălţimea aia, oricum ar fi, ţi se cam zguduie creierii. Da, vânătăi, dureri, n-am avut nici un os rupt până acum, da' senzaţia de creieri zguduiţi face toţi banii. De asta am renunţat la ideea de a mai merge pe role. Fugitiv m-am gândit să patinez. Aş fi căzut la fel de mult, şi ar fi existat şi riscul de a-mi fi tăiat gâtul de-o lamă de patină scăpată de sub control.
De câte ori pot, prefer să merg pe propriile-mi picioare. Ştiu să mă sprijin în palme şi să-mi strivesc doar cu graţie genunchii. N-am şchiopătat niciodată mai mult de câteva zile. Orice durere trece cu tratamentul potrivit; în cât timp, asta-i altă poveste.
Dar da, am învăţat să cad de sus. În picioare. Sau destul de lin încât să nu se rupă nimic. Nu total şi iremediabil.
Pân' la următoarea revelaţie, la bună vedere!
vreau și eu să fiu guru și să le știu pe toate...:) eu n-am găsit încă tratamentul potrivit...deși a trecut mult timp. prea mult timp:) poate am căzut prea rău și ceva s-a rupt prea tare ca să mai poată fi reparat...:)
RăspundețiȘtergere@Inache - de obicei totul poate fi reparat.
RăspundețiȘtergerehmm, esti neam cu pune-becuri ... bine de stiut! :))
RăspundețiȘtergereda' despre cazaturi de la inaltime mai mica :P , pot povesti si eu: am invatat sa merg cu patinele si ca copii sportu' asta se practica pe un mini-lac inghetat din localitate. dezavantajul era ca la mal gheata era sparta de adulti tocmai pentru a impiedica dracii impielitati (aka noi copiii) sa se dea pe gheata. no, ca sa ajungi pe gheata era musai sa sari incaltat cu patine de pe mal pe gheata ... si odata nu mi-a reusit. asa am aterizat in genunchi sprijinit pe palma stanga ... tocmai intr-un ciot de gheata care a binvoit sa-mi despice palma-n doua. partea mai naspa insa abia urma sa vina: mers la dispensar, nici un medic pe acolo, sora de serviciu = croitor in carne vie (aka fara anestezic) ... n-am urlat asa niciodata in viata mea! da' ca multe altele, a trecut si asta ... si-n afara de amintire si o cicatrice-n palma, totul e bine. :)
@INTJ - păi, caracteristică de zodie...:P
RăspundețiȘtergereauch! sună nasol... dar pân' la urmă, fiecare cicatrice are farmecul ei, nu?
@Camelia - mda, farmec ... ca pe langa asta mai am una de cand a vrut frate-miu' al' mic sa vada daca poate trage cu arbaleta prin palma mea. short answer: da ... long answer: sageata trece jumatate prin palma, ergp=o poate fi observata lejer din orice parte. :))
RăspundețiȘtergere@INTJ - oo, daa:)) bine măcar că n-a vrut să-ncerce cu părţi... vitale...
RăspundețiȘtergere@Camelia - pai nah, eu eram cu cititul ... el nu auzise de Willhelm Tell. ;) :P :))
RăspundețiȘtergere@INTJ - cu alte cuvinte, într-un fel, ţi-ai făcut-o cu mâna ta...
RăspundețiȘtergere