Nimic

Orice ai face, tot acolo ajungi. C-o iei la stânga, sau la dreapta, tot aia. Odată închis, cercul nu dispare, o ia de la capăt. Ca un disc zgâriat, la care nu contează când începi; contează doar că acul va ajunge în acelaşi şanţ, şi va repeta acelaşi fragment de melodie.

Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.
Nu cred.
Joci după cum îţi dictează destinul.
Nu cred.
În palmă scrie totul.
Nu cred.
Nu poţi schimba nimic.
Nu cred.
Oamenii se schimbă.
Nu cred.
Eşti alt om.
Nu cred.
Nu poţi răscumpăra trecutul.
Nu cred.

Nu cred nimic. Nu mai există certitudini. Nu poţi schimba nimic de unul singur. Nu rămâne nici o piesă în picioare în afară de rege. Nici un joc nu poate fi jucat perfect. Nici un cuvânt nu rămâne fără consecinţe. Nici un gest nu poate fi refăcut. Nici o ţigară nu rămâne veşnic aprinsă. Nici un album de poze nu poate schimba nimic. Nici o durere nu trece pentru totdeauna. Nici un vis nu durează la nesfârşit. Nici o privire ştearsă din memorie. Nici un timp recuperat. Nici o oprire. Nici o pauză. Nici o capitulare. Nici o lipsă de speranţă. Nici un chibrit care să nu se stingă. Nimic.

Timpul e în stand by. Aştept.

Pân' la următoarea aşteptare, la bună vedere!