.

luni, 31 octombrie 2011

Viena calling

Recunosc cinstit că, până săptămâna trecută, nici n-auzisem de NH Hoteles. Cu toate că e al treilea lanţ hotelier din lume, fondat în 1978 şi cu 347 de hoteluri la activ. O fi, nu zic nu, da’ eu nu ştiam de el... În aceeaşi ordine de idei, până săptămâna trecută n-am câştigat nimic; concursurile nu ţin cu mine, şi pace bună. Dar săptămâna trecută, PADABUMBANG! Ştii codurile alea pe care le tot trimiteam eu prin sms? Aha, ziceai că n-or să meargă, că n-am cum să câştig, că e pierdere de timp. Io-te că, pân’ la urmă, tot tastatul ăla a fost bun la ceva: sunt în Viena. Viena, Austria. Am câştigat o vacanţă de 5 zile, şi-am zis să aleg o destinaţie cât mai clasică cu putinţă.

Stau ca boss-ul la NH Belvedere, într-o cameră portocalie şi da, am wireless, pot vorbi cu tine din cameră, şi tare cred că ţi-ar fi plăcut, pentru că e o clădire veche, restaurată, şi de la fereastra mea văd şi castelul Belvedere, şi Grădina Botanică. Clar ţi-ar fi plăcut.

Ştii că nu zâmbesc decât cu motiv şi că trăiesc în prezent, nu neapărat pentru viitor. Cred într-o lume mai bună actuală, iar dacă cineva vrea să contruiască lumea viitorului şi-o pot simţi pe pielea mea, de ce m-aş împotrivi? Ideea e în felul următor: când i-am văzut pe toţi zâmbitori, plini de viaţă şi de voie bună, am zis c-am ajuns într-un univers paralel. Tipa de la recepţie m-a întâmpinat c-un zâmbet larg, băiatul cu bagajele mai avea puţin şi-mi desena şi mie un zâmbet pe faţă, azi-dimineaţă când m-am dus să mănânc la bufet auzeam şi vedeam doar „bună dimineaţa”. Toţi angajaţii sunt mult prea prietenoşi. Oricine altcineva ar fi fost mai mult decât încântat, da’ ştii că pe mine prea multă bună dispoziţie mă ţine în alertă.

Aşa că m-am dus să mă relaxez la spa. Masaj, saună, alea-alea, până să mă dezmeticesc m-am trezit c-un kit de cosmetice. Gratis. Gel de duş, şampon, săpun, pieptene, toate pentru mine. Toate Agua de la Tierra. Îţi dai seama că le-am examinat cu atenţie, să nu fie vreo şmecherie la mijloc. Nu era. NH au gama proprie de cosmetice care, în ton cu conceptul pe care-l susţin, are ambalaje oxo-biodegradabile. Da, ştiu, şi mie mi se limbă-plimba-n gură. Pe scurt, ambalajele se degradează în 7 ani în loc de 400; să mai zici că nu există progres tehnologic.

Concept? A, da, ziceam de concept. Ţi-am zis că-s zâmbitori. Sunt friendly şi eco-friendly. Susţin ideea de Wake Up To A Better World, sunt zen şi feng-shui. Cred în puterea omului de a schimba şi proteja planeta, au redus utilizarea energiei convenţionale, fac economie la apă, au surse de iluminat ecologice, d’astea. Monitorizează consumul de apă, calculează amprenta de carbon, din 2008 încoace tot mai bifează câte ceva pe listă. Sunt ecologişti rău de tot.

Ei, normal că n-am întrebat în jur. Când i-am văzut aşa „verzi”, m-am baricadat în cameră şi le-am studiat site-ul din scoarţă-n scoarţă. Ştii că-ncearcă să schimbe „nu se poate” cu „sigur că pot”? Da, ştiu că se mulează pe ce zic eu, că dacă vrei, poţi, da’ asta o zic eu. Ăştia-s un lanţ întreg care încearcă să pună-n practică filozofia mea.

Am încercat să-l enervez pe valet. Ştii cât pot fi de enervantă dacă-mi propun, nu? L-am pus să-mi explice cum funcţionează aerul condiţionat, să-mi repete de vreo 50 de ori că am voie să atac mini-barul, mă rog, am vrut să testez faza cu energia pozitivă. N-a crâcnit; n-a ţipat la mine, n-a strâmbat din nas, nimic. În locul lui, m-aş fi strâns de gât; a plecat după ce m-a asigurat că pot apela oricând la el. Bizar.

Şi mi-au mai dat şi-un bilet, să văd picturile lui Klimt. Asta m-a dat pe spate. Am văzut Judith. Habar n-am dacă aveam voie să fac poze, da’ am făcut una special pentru tine. Asta cred c-a fost aşa, tehnică de relaxare, poate-poate mă fac să zâmbesc. Au reuşit. Unde mai pui, că aveam şi transport gratuit, da’ am preferat să merg pe jos; măcar să am motiv să mai profit de-un masaj.

Ce-am mai făcut... Am pierdut vreo 2 ore la fitness, le-am numărat premiile pe care le-au obţinut până acum. 45, printre care European Hotel Design Award, European Commission GreenBuilding, Solar Award şi Environment Award. Deci faza cu „a better world” nu-i doar de faţadă. Cred. Sper.



Mda... ce să-ţi mai zic? Mâine mă-ntorc acasă. Da, normal că mi-am făcut de cap prin magazine. Responsabil. Adică mă-ntorc fără nici un ban. După ce-am dormit la Belvedere, în Timişoara cred că dorm în gară până-mi vine trenul. Ba da, e un hotel NH în Timişoara; e unul şi-n Bucureşti, dar premiul meu presupunea sejurul în Viena. După ce trec graniţa înapoi în România sunt pe cont propriu.

Ei, mă descurc eu... Hai că te las, mă duc să dorm. Nu de alta, da’ mi-am calculat amprenta de dioxid de carbon, şi am ajuns la 125 de kile doar prin călătorie. Nu pun la socoteală restul chestiilor nocive pe care le-am făcut între timp. Şi nu, nu-s mai responsabilă, am fost doar curioasă. Somn uşor!

SuperBlog 2011, etapa 13.

6 comentarii:

  1. M-am prapadit de ras cu ultima replica, sa stii :)) N-am auzit nici eu de hotelul asta, dar arata tare bine. Demn de luat in seama, multam pentru pont! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @teonegura - din pont în pont, pân' la locul ideal;)

    RăspundețiȘtergere
  3. @cypy - da, viena chiar mi-ar plăcea s-o văd...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger