.

luni, 11 octombrie 2010

Fereşte-te de şoapte

Pornesc de la un comentariu anonim, care spunea că poate unde sunt eu e ok să fii gay, dar prin alte părţi nu; mă rog, asta era ideea, în mare.

Şi stau şi mă gândesc. Hmmm... unde sunt eu e ok să fii gay? Poţi ieşi cu un tricou colorat pe care să scrie "out and proud"? În mod clar da, pentru că nu pricep foarte mulţi despre ce-i vorba. Da' dacă scrie pe el "sunt gay şi sunt ok", mai poţi face acelaşi lucru? Indubitabil. Asta dacă ştii ce străduţe să ocoleşti, pentru că sunt unele pe care poţi fi violat de trei ori pe noapte doar pentru că te-ai nimerit, din întâmplare, pe ele; indiferent de orientări politice.

Garantează cineva că n-o să fii împuşcat în plină stradă? Aproape. Adică, dacă te loveşte glonţul ăl rău, te loveşte pentru că a ieşit un maniac cu arma pe stradă, nu pentru că te-ai îmbrăcat nu ştiu cum. Da' garantează cineva că n-o să ai parte de-un machiaj gratuit, fără a fi folosite produse cosmetice? Asta nu prea. Depinde, la fel, de ce persoane frecventezi, dacă ai cojones să faci mişto, sau dacă poţi trece impasibil mai departe, în timp ce clovnii îşi fac numărul.

De-abia când eram în liceu a fost abrogat articolul 200, asta în condiţiile în care, măcar aparent, nu mai era cea mare problemă să fii gay. Era aşa, ca o mare revoluţie sexuală a celor de 16-17 ani. Un fel de flower power la nivel de minisocietate. Unii te priveau pe tine, se uitau la ceea ce puteai face, la ce gândeai şi spuneai, nu la ce aveai de gând să faci în dormitor. Erai privit ca o persoană, nu ca un obiect sexual.

În perioada aia am văzut "Boys don't cry", şi-am realzat că sunt alţii mai închişi în cutie, mai cu frică de necunoscut, cu toate că se bat cu pumnu'n piept că-s cea mai liberă naţiune din lume; mai limitaţi decât la noi, unde puteai să ţii de mână o fată pe stradă fără să te trezeşti cu bolovanul în spate.

Şi "revoluţia" a continuat. Continuă încă. Şi purtătoarele de Getuţa fashion şi clubul mâncătorilor de seminţe din scara blocului vor strâmba mereu din nas; vor găsi mereu subiect de hăhăială retardată, da' asta doar pentru că neuronul ăla moare de singurătate şi nu poate să găsească ceva mai bun de făcut; vor avea mereu impresia că-s cei mai cei, doar pentru că le-au murit lăudătorii. Atâta tot.

Iar dacă aici, la mine, e ok să fii gay e pentru că, până la urmă, nu trebuie să se amestece nimeni în ciorba nimănui; pentru că nu ieşi cu pancarte pe stradă, cu săgetuţe bine desenate care să strige-n gura mare "luaţi-vă de mine, sunt gay"; pentru că ştii să trasezi linia aia între viaţă socială şi viaţă personală; pentru că nu trebuie să răspunzi fiecărui semn de întrebare; pentru că mai există persoane pentru care nu contează aparenţele. Şi pentru că nu faci din asta un subiect de vorbit în şoaptă. Şoaptele atrag întotdeauna mai multă atenţie decât un volum normal. Atâta tot.

12 comentarii:

  1. Adevarat si curat articolul asta de la primul cuvant la ultimul. Semnez.

    RăspundețiȘtergere
  2. @Liz - waaa...lungime de undă atinsă:P

    RăspundețiȘtergere
  3. da, cu cat vorbesti mai in soapta... cu atat mor mai repede curiosii =))))

    RăspundețiȘtergere
  4. @Black Angel - neee, nu mor; doar îşi cumpără aparat auditiv, să poată auzi mai bine:)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Când spuneam de "poate e mai bine la tine acolo", mă refeream şi la familie, nu doar la cei care sunt pe stradă. Dacă e ok cu familia. Aici unde sunt eu oamenii probabil sunt mai deschişi la minte ca acolo unde eşti tu(dacă am înţeles bine eşti din Galaţi), dar vorbesc de cei din a ta casă, atâta tot. Pe străzi aici oamenii oricum câteodată se vor lua de tine şi pentru că priveşti nu ştiu cum persoana de lângă tine, deşi îţi este simplă prietenă atunci când spui că eşti gay(celor pe care-i consideri prieteni) cam toţi au impresia că ai să le sari pe iubite sau whatever...Sunt oamneni şi oameni...

    RăspundețiȘtergere
  6. @Anonim - păi, dacă te privesc altfel când aud că eşti gay, poate nu-ţi sunt chiar prieteni; zic şi eu:-??

    iar familia... dacă familia nu te accepta (în general vorbind) poate nu mai merită titulatura de "familie":)

    RăspundețiȘtergere
  7. Super, Cami, bravo, sincer bravo! Subscriu intru totul ideilor tale. Atata timp cat nu facem din a fi gay o parada ieftina, de prost gust, ori un motiv de asa-zisa blasfemie, e pana la urma o optiune din alte zeci sau sute, poate mii. De ce ar fi ea mai speciala, ca sa zic asa?...
    E o alegere pe care eu o s-o respect, cat timp nu ma lezeaza intr-un mod direct.

    RăspundețiȘtergere
  8. @Teo Negura - mulţumesc:)
    dar da, atât timp cât vor exista persoane care să reducă "gay" la stadiul de circ, nu ştiu dacă va exista vreo şansă de "acceptare" reală. pentru că lumea vede mai degrabă penele afişate ostentativ, decât persoanele care stau în banca lor...

    RăspundețiȘtergere
  9. Ai dreptate Cami cu ce ai zis de prieteni/familie, dar vezi tu...dacă nici cei din propria familie nu te acceptă aşa cum eşti, la ce să ne aşteptăm la cei din afară(chiar dacă nu porţi hainele de care vorbeai). Având în vedere că parada gay(anuala)arată cum arată şi suntem reprezentaţi de fel şi fel de "circuri" de oameni...cei care stau în banca lor acolo vor rămâne şi vor avea aceleaşi "drepturi". Păcat că nu e ok să te comporţi cu partenerul/partenera în public ca relaţie ca şi într-un cuplu hetero...Pentru foarte multe persoane hetero noi suntem cei cu "probleme mintale"(Nu e aşa...Black Angel?? ;) )

    RăspundețiȘtergere
  10. @Anonim - dacă prietenii nu te acceptă, găseşti alţii; dacă familia nu te acceptă, găseşti alta; atât timp cât ştii cine eşti, poţi face orice. cu capul sus:)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails
 

Blue Jasmine Template by Totul despre Blogger