Şi mă aflu în postură de Moş care, pentru această persoană, trebuie să aleagă un produs Asus. Oricare, drept cadou de Crăciun. Spun drept că nu tocmai la asta mă gândeam dar, fie! Să ne jucăm de-a cadourile Asus...
Pentru că ştiu că preferă Netbook-urile, nici n-o să mă uit spre categoria aia, pe care scrie Notebook-uri. Ceva mic, uşor de transportat, uşor de ascuns în orele de plictiseală e ideal. Şi spun drept că, în primă fază, am fost tentată să aleg un alt model; ceva mai... flamboaiant. Şi-apoi mi-am dat seama că ar fi atât de cliché, încât am continuat să caut. Pentru că persoana la care mă gândesc nu e, în nici un caz, un clişeu.
Şi-am zis aşa: la ce l-ar folosi? Net şi jocuri. Ar interesa-o teribil detaliile tehnice? În nici un caz. Atât timp cât merge, cât nu se înţeapă, cât îi permite să sară din pagină-n pagină fără probleme, totul e perfect. Ce ar trebui să aibă ca să o atragă? Să nu fie banal. Şi-aşa am ajuns la concluzia că, dacă ar fi să-i fac cadou un netbook, ăsta ar fi: Asus 1005PX-RED025S.
Da, ştiu, exista şi varianta pe albastru, dar atunci ar fi îndeplinit doar condiţia aia, cu „să-mi placă mie”. Roşu e mai mult alegerea ei. De ce l-am ales tocmai pe acesta? În afara faptului că e roşu? Pentru că – şi aici sper că-mi e permisă divagaţia cinematografică, cu de la Gia citire – ţipă „love me, love, love me”; şi l-am iubit de la prima vedere, şi ştiu că l-ar iubi tot de la prima vedere.
În rest, la fel de paralelă cu detaliile tehnice ca întotdeauna, spun: e mic, e roşu, e Asus. Clar i-ar plăcea, şi clar mi-ar plăcea că-i place. Nu ăsta e rolul lui Moş Crăciun, până la urmă? Să primească zâmbetul ăla fericit, fără să-l smulgă?
P.S. – Super Blog, etapa 42.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu